| + scenografia zapezilor vesnice... | carmen mihaela visalon [02.Apr.06 14:26] |
| singurătatea și-a săpat mușuroi cineva le pictează nordul în umbre cel de pe urmă frig Pentru ca orice vis adevarat este un vis recurent, pentru ca orice mesager adevarat aduce un zapis ratacit, pentru ca orice drum deschide o fereastra " printre mirosuri și oameni", pentru intregul simbolism al strofei a doua, in care, pe parcursul a numai 5 versuri scurte, ai reusit sa vorbesti si despre foc, si despre singuratate, si despre amintirile si asteptarile lui, fanteziile si isteriile ei, dar mai ales pentru tabloul final, in care vad clar marele templu al alienarii, dincolo de care apare tara vesnicilor zapezi...o stea. | |
| = Carmen | Negru Vladimir [03.Apr.06 05:15] |
| E destul de limpede spus, nu? Multumesc Mihaela... o bucurie sa te revad in pagina mea. | |
| = negru vladimir | teea mirescu [06.Apr.06 00:02] |
| ce sa zic...!?pentru un urs scrii binisor! hm...femeia-pamant, barbatul peregrin - daruindu-i nopti nomade- si apoi singuratatea care se sapa (ah de unde stii tu, mos martine?!)musuroi in...pamant... mai scrie, sa mai auzim, sa mai vedem, sa mai ne lamurim... | |
| = Teaa | Negru Vladimir [06.Apr.06 06:19] |
| Mare figura mai esti tu Teea :)... ma bucura oricum trecerea ta prin "padure"... sper sa nu fii Scufita Rosie :) | |
| = Cum se citeste poezia ta? | Jora Alexandra [11.Sep.07 22:03] |
| Am citit si am ramas buimacita! M-au trecut fiorii. E puternica poezia ta dar mi-as fi dorit sa vad semne de punctuatie , ca sa simt mai bine mesajul...sa patrund in universul poetului, ca sa inteleg mai profund. | |