= moarte tipărită | alice drogoreanu [07.Sep.07 15:48] |
excelent dacă te uiți în urmă tot ce trăim e ca o moarte tipărită uneori în avans | |
= spații intangibile... (m.m.c.perf.) | bargan ecaterina [07.Sep.07 18:40] |
vin și eu aici să mă scufund în spații intangibile. dacă să vorbim despre miraculoasele și atotputernicile cuvinte, discutăm la o temă inepuizabilă... cuvîntul își are originea undeva departe în necunoscut. El se moștenește ca bătaia inimii și ca sîngele, căci fiecare neam, popor își are graiul său. meșteșugul cuvîntului a cernut și cerne fără răgaz lumea și sufletul ei mînuit de niște meșteri iscusiți. cei care construiesc iluzia și realitatea în cantitatea necasară pentru a incensia lumea cu văpaia pură a speranței... pentru a coborî din poezie în o altă realitate și a trăi cu adevărat ar trebui să trecem prin puritatea divină sau doar să trăim clipa într-un decor natural, fără artificii... aici avem șansa să creștem, aici avem șansa să ne dezvoltăm. | |
= . | Gheorghe Pașa [07.Sep.07 17:10] |
Ela, reușești să surprinzi și de această dată pri simplitatea și franchețea rostirii, prin puterea persuasivă a versurilor. Mă opresc la impresia de lectură, pentru că, de aș apela acum la "ochiul critic", s-ar putea să stric tot farmecul acestei impresii. Pentru un cititor neinițiat cât de cât în tainele poeziei tale, acele imperative ar putea părea teatrale, deși ele constituie o parte importantă a mesajului. E, într-adevăr, deosebit versul ultim evidențiat de Alice, dar nu înseamnă că e singurul. Crede că nu numai eu am impresia că textul parcă mi s-ar adresa. De aici sigur provine, printre altele, și succesul de care se bucură poezia ta. Și eu mă bucur, de aceea îmi voi permite un final ușor glumeț în final: ei tu mai-mult-ca-perfect-fericire încotro? | |
= Ela, da | Cornel Ștefan Ghica [08.Sep.07 00:21] |
totul se rezuma la ultimele doua strofe...si (poate) nimic mai mult "ca perfect / tot mirându-ne cum se adună poeții în jurul aceluiași vid". felicitari. cu stima, Cornel Stefan Ghica | |
= e mult prea devreme pentru o moarte tiparita | Mâncu Gabriela [08.Sep.07 10:18] |
oricat de simplu si banal ar suna : frumos! foarte frumos poem!! am apreciat in special toata strofa a 2a. atat de frumos spus: "am obosit amândoi tot iubindu-ne mai mult ca perfect tot mirându-ne cum se adună poeții în jurul aceluiași vid" plec de'aici cu un sentiment tare ciudat... cam ca si cum as fi coborat o zi dintr'o poezie frumoasa tare :) | |
= . | Rodica Vasilescu [09.Oct.12 17:25] |
n-o sa te superi daca o sa-ti zic ca atunci cand am citit vino si ia poezie mi-am adus aminte de pasti cand spune popa veniti si luati lumina. | |
= "carte de cetire, carte de iubire" | Maria Gheorghe [08.Sep.07 17:41] |
"haide vino si ia poezia din mine" iubeste-o si respecta-i Cuvantul sa-mi lasi o urma de umbra-lumina si pretuirea simtita ca imi apartine apoi putem trai Adevarul... cu "cartea de cetire" deschisa... | |
= conjugarea vidă | Gheorghe Pașa [08.Sep.07 19:09] |
"între ele ne scorojim timpurile fără să mai conjugăm" "am obosit amândoi tot iubindu-ne mai mult ca perfect" "e mult prea devreme pentru o moarte tipărită" (versuri din poezia "să coborâm o zi din poezie", de Ela Victoria Luca) conjugați de-un timp flămând, într-o tainică iubire, obosiți într-o mai mult ca perfectă fericire, ne-am propus o altă țintă, spre-a nu ne mira că-n vid ne scufundă-adesea moartea din cuvântul tipărit" | |
= multumesc | Ela Victoria Luca [17.Sep.07 11:38] |
Alice, pt ca ai rezonat la moartea tipărită; Ecaterina, pentru balansul permanent din noi între realitate și iluzie; Pașa, pentru că poți privi cu ochiul critic fără să dizolvi impresia și pentru citirea pe verticală (mulțam și pt versuri); Ștefan, pentru că gravitezi alături de poeți, de artiști, în jurul aceluiași vid; Claude, pentru că nu mă supără deloc ce ai scris, eu nu m-am gândit la asta, dar am râs când am citit comm tău; Maria, e foarte greu să trăiești Adevărul, e una din abia posibililele noastre trăiri. Mulțumesc vouă, Ela | |
= și | Ela Victoria Luca [17.Sep.07 11:40] |
Gabriela, să cobori din poezie o zi pentru ca să poți vedea lumea, viața în reala ei înfățișare. Primește strofa a doua. Merci, Ela | |