Comentariile membrilor:

 =  Domnule Profesor,
Gheorghe Pașa
[05.Sep.07 22:34]
Bărcile acelea care "n-au cunoscut decât seceta" par a fi și niște alegorii. Am ceva în minte, dar nu voi spune, probabil greșesc. mai degrabă mă voi opri la acea epavă, poate este într-adevăr "ultima șansă" sau acolo îmi voi regăsi oglinda: corabia eșuată pe o insulă pustie... Bună reiterarea "sentimentelor-unde", eu, în ignoranța mea și indiferența la orice teorie, rămăsesem la "lungimea de undă" a sentimentului.Fluturele și Alexis: și unul, și altul vânați? "De ce te urmărește visul ăsta? Știi mai bine ca mine..."
Oricum, ultima secvență e fundamentală, dar aici nu mă bag, fiindcă mă depășește, sau viziunea mea e mult diferită, mai aproape de vis, decât de teorie.
Scuzați-mă dacă am bătut câmpii!
Cu stimă,
Paș(adia)

 =  convergente
Ioan-Mircea Popovici
[05.Sep.07 22:59]
Vara asta, intr-o seara de Poezie, a trebuit sa cedez in fata unui domn avocat care luase cunostinta despre "irationalele" matematice dar nu accepta in ruptul capului ca ar exista si "numere imaginare" si daca cumva ar accepta sa exista asa ceva, cele doua, cu bunavointa dansului, ar trebui sa coincida. Realitatea este ca aceste "imaginare exista" si cu ele se cosntruiec "complexele" si aici au sens niste lucruri care-n real nu se intampla. De exemplu, in complex, zinus de z = radical din 3 are solutii, pe cand in R astea exista doar pentru sinus subunitar.

Frumusetea functiilor complexe este precum aurorele boreale... ele sunt functii multiforme... cam pe aici se petrec si sensurile celor scrise de mine... visul lui Alexis nu a prins inca locul si momentul potrivit... ar fi produs multe confuzii si de aceea il povestesc dupa cum s-au petrecut lucrurile...

Multumesc Pasadia de plimbarea tarzie prin Tomis... nici n-am postat bine tunetul acela ca a si inceput sa tune... acum chiar ploua din norii de toamna... (desi nu sunt chiar convins ca norii de vara au disparut in 5 zile...)

Tu nu bati niciodata campii... si daca ai face-o, ai da de-un vagon despre care voi apuca sa povestesc cand ma va duce Alexis prin zona... deocamdata vagonul acela nu-i o inventie de-a mea cum nici povestile de scara nu-s inventia mea...

in secventa asta am postat o cincime din cat aveam de scris... si mereu fac acest exercitiu de introducere sub un operator de contractie, ca sirul care apare sa fie convergent...

multumiri de semne bune... te vei convinge. la mine toate semnele sunt bune... si mai aproape de vis decat de teorie iarasi este de bine...

 =  succesiuni
Amalia Cretu
[06.Sep.07 18:05]
reverberatii autumnale strabatute de singurătăti si nelinisti;
"ultima ploaie a verii" risipeste gandul pana la nivelul sentimentelor si sugereaza o indentitate de structura a naratiunii centrata pe revenirea la realitate "când pot să văd, să iert"...
linistirea nelinistilor, in timp



 =  Iann, Iann,
Dana Banu
[06.Sep.07 18:22]
uite că vin în pragul textului tău de aici cu mirare întreagă, eu care îți spuneam mereu că rimele au să te ucidă te descopăr deodată fără de ele și parcă aș bate la o ușă străină

motanul acela îmi aduce aminte de Eberhard al Magdei-Lena, poate și din cauza asta îți las aici un semn de citire atentă

oricum, ploile se anunță abundente, dincolo de ele rămân semnele-cerc dinspre elian

numai bine, prietene,

a venit toamna, nu îți face griji

salut
:)

 =  comentariu
bargan ecaterina
[06.Sep.07 18:34]
frumos mod de exprimare aveți, dom profesor Ioan. împletiți iscusit mărunțișurile care trezesc emoții, eroii cocoțați în vîrf, valențele nebănuite... înșiruind coerent stările contrastante. s-a descoperit esențiala formulă a tympului în aria circumscrisă cu grațiozitate acestei povestiri. e o caligrafie minuțioasă aici a zborului sau luptei pentru supraviețuire undeva. eternitatea mișcării transcede în ansamblul planului estetic și axiologic. limbajul precis și sugestiv transpune textul prin libertatea de gîndire în expresie.
îmi place seria asta cu Alexis. o sa urmaresc cu mare atentie și alte texte.

felicitări!

 =  ecuatiei Kaballa
Ioan-Mircea Popovici
[06.Sep.07 20:08]
Iata aici expresia unei functii cheie, de tip obiectiv-structural &, de trei variabile "structura a naratiunii centrata pe revenirea la realitate(linistirea nelinistilor, in pragul textului, mărunțișurile care trezesc emoții)" venite din trei locuri. Amalia, ma bucura semnele trecerii tale pe Stradela Vantului. elian, ai uitat ca pe langa cele trei case, mai am si Farul Genovez si surprinzatoarea donatie a Elizei? Katerinna, ma bucur ca ai prins importanta nuantelor lucrurilor marunte in peisajul interioarelor sufletesti. Cat despre revenirea-n realitate, ar fi potrivit sa aduc aminte ca-n permanenta este vorba de realitatea povestii. Exista cuvinte cheie care au semnificatii doar daca ele tin de portativul valurilor... Cand le va veni Tympul, ele vor canta de la sine. Acum putini pot intui ce-am vrut sa spun ca tocmai am trecut pe la caisul digului... Multumiri si fericiri, intr-un nod de trei iubiri. Una-i dorul codrului, alta-i cantul valului si a treia-i integrala, ecuatiei Kaballa...

 =  ...sa fie...
Maria Gheorghe
[07.Sep.07 22:39]
Nu stiu sa fac analiza pe text, tot ce pot sa-ti spun e un cuvant : inconfundabil…

…si ca a venit toamna, vara si-a pus pelerina ei,…si tuna,
…si, intre aceste doua semne, Alexis si-a facut loc
intr-unul din rolurile principale, pe care i l-a incredintat povestea…

Imi amintesc de el, parca era ieri, ca fusese ucenicul ei (al povestii, cand Remy uitase drumul, sau il prinsese cineva)…sper ca acest, cand flasnetar,…cand,…mereu “jumatatea inegala” a cuiva, sa faca povestea rotunda…si rostogolirea ei pe scara sa continue sa cante…

Succes la poveste, "ca mult mai este”…sa fie…

 =  8 luminos... ca un Infinit trezit
Ioan-Mircea Popovici
[08.Sep.07 10:17]
Voi fi foarte scurt, ca sunt intr-o usoara intarziere si eu sunt cel care de sarbatori bat toaca la Biserica din Lemn dintre Lac si Mare... Binecuvantata esti Tu intre femei, Fecioara... un 8 luminos, intr-un cant de violoncel si-un gand de Fecioara... un altfel de Bunaoara... un trap de Inorog Alb si-o intrebare adresata cuiva (secret): ai gasit ore? inca nu, mi-a spus el... iar eu am zis ceva in gand... dar altadata...

 =  Era pe cand...
Maria Gheorghe
[29.Sep.09 04:34]
... nu se stia c-Alexis va disparea cu sentimente-unde tot ce viata i-a lasat sa dea mai departe, primise el in mostenire, semn de pretuire... pentru ce (cine) va urma...

Azi, Alexis e acelasi si mereu altul

Lorsque tu m’as dit qu’en ton dedans le Tymp est l’espace pris en toute sorte de rainures et que tant d’ouvertures sont en vain et portent un prix, je croyais que tout ça ne sont que des paroles...




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !