| = farame de Infinit | Ioan-Mircea Popovici [25.Aug.07 08:55] |
| Desi studiul de fata este un studiu serios si poate se asteapta o parere la fel de serioasa, eu gasesc in acest sudiu ecoul unei perioade cu parola "Jumatati inegale". Spre mai buna intelegere a conexiunii studiului de fata cu jocul Sah cu hazardul, vin cu doua fragmente (pe post de jumatati inegale) a: O mutare poate fi făcută și pentru plăcerea de a inventa: ce altceva este implicat în laboratorul limbajului în cadrul vorbirii curente sau în literatură? Cea mai mare plăcere este în a inventa o frază un cuvânt și înțelesuri, proces prin care evoluează limbajul la nivelul “ parole”. b. In perioada cand intalnirile cu Parintele Isihie era la inceputuri, mi-a sugerat Tractatus Logico-Philosophicus provocandu-ma cu sarada: are cineva curaj sa se joace-ntr-un limbaj, sa gaseasca-n joaca lui punctul fix al dorului? Pe vremea aceea interlocutorul meu era Domnul (P)... | |
| = mulțumesc! | Adrian Firica [25.Aug.07 11:17] |
| un articol inspirat. lectura asta, matinală, a fost reconfortantă pentru mine. mulțumesc! | |
| = Răspunsuri | Manolescu Gorun [25.Aug.07 15:11] |
| Pt. Ioan-Mircea “In perioada cand intalnirile cu Parintele Isihie era la inceputuri, mi-a sugerat Tractatus Logico-Philosophicus provocandu-ma cu sarada: are cineva curaj sa se joace-ntr-un limbaj, sa gaseasca-n joaca lui punctul fix al dorului? Pe vremea aceea interlocutorul meu era Domnul (P)...” Discutarea unui astfel de punct “fix” dar “mobil” Sper să o realizez altă dată. Deoarece, Witt. I, în „Tractatus...”, vorbește despre ceea ce eu numesc >paradoxul incomunicabilității< : „Înțelegerea unei propoziții, presupune înțelegerea numelor care o compun; dar înțelegerea numelor presupune înțelegerea, dinainte, a propoziției care este compusă din aceste nume. Altfel spus: înțelegem o propoziție doar în măsura în care, în ultimă instanță, am înțeles-o deja „. Ori o astfel de înțelegere nu mai aparține „limbajului”. Ea stă în „spatele” acestuia. În structurile profunde (intuitive) ale minții care, printre altele, produc și „limbajul” (și care nu sunt izomorfe cu cele ale zisului „limbaj”). Ceea ce reproșez eu, în calitate de, să zicem, „critic al filosofiei analitice” (centrată pe „analitica limbajului”, pe filiera: Frege, Russell, Wittgenstein și... nebunia ce a urmat și care azi e la modă), este faptul că „limbajul” a fost pur și simplu „rupt” de amintitele structuri profunde ale intuiției care produc sensuri și semnificații și e studiat ca o insectă moartă dintr-un insectar pe care, culmea, „analiticii” o văd „vie”. Dar aici e foarte mult de discutat. Mulțumesc că m-ai provocat. Pt. Andrei Te prețuiesc în mod deosebit. Iar faptul că te-am “reconfortat” matinal, mă bucură. Poate, o dată, o să mai discutăm la obiect și despre poeziile tale. | |
| = zborul cuvintelor | Ioan-Mircea Popovici [25.Aug.07 17:20] |
| Ma bucur ca starile noastre de mirare asupra bogatiei realitatii au avut sansa intalnirii. Dimineata aveam o oarecare retinere daca sa fac miscarea pe rogojina mea cadrilata in care pietrele (inchise si dense) si scoicile (deschise si inchise) joaca sah cu hazardul. Sigur ca in [6], B. are dreptate: Cuvintele merg mai iute decât semnificația. Mai mult, as zice ca semnificatia ar fi un caz impietrit si ca-n realitate avem de-a face cu semnificatii din ce in ce mai bogate, dupa cum este natura spatiului in care scufundam analiza. Ma bucur ca lipsa unui "u" care produce dezacordul gramatical in punctul b. a venit ca o ciobitura pe perfectiunea rotundului sferei, ciobitura prin care vedem ca de fapt intr-un demers spre adevar, si erorile au rolul lor. Deocamdata suntem cu discutia la primele patru note din Oda Bucuriei. Portativul asteapta cu chei stiute si nestiute. In spatiile mele intuitivul este precum zborul fata de mersul obisnuit. Ca sa inaltam zborul balonului, mai renuntam la cate un saculet de nisip desi nisipul l-am luat de pe o Plaja cu suflet... | |
| = dens | cornel marginean [29.Aug.07 13:03] |
| Foarte interesant ce ai scris. Felicitari !! Dupa cum vei vedea am dezbatut cu placere ideile de aici intr-un eseu si m-am oprit la filozofii greci. cu stima si prietenie | |