| = citire | Vasile Mihalache [27.Jun.07 11:50] |
| Am citit ce spune poemul și iată ce am aflat.Că pornind din același punct se poate ajunge departe sau aproape.Preocupările tematice sunt minate de aspecte filozofice care obstaculează înțelegerea și bucuria. Există atitudini desenate care aspectează deplasat de punctul de interes.Vers colosal este: "un ou imens plutea deasupra întunecând soarele pasărea se cernea" Voi transcrie aici îngândurat drumul scurt pe care am umblat și tot nu m-am dumirit unde ajung: Te voi secera pe dinlăuntru. Putrezit în oțeturi marine Trupul tău este flasc, Mai apoi ca o pastă devine, Cu care îmi albesc dinții. Vin pe dâra șarpelui Înainte de potop Nu pentru adăpost, Știu că nu ești arcă. Solemnă voi trece prin tine Să aflu tot ce te roade, Să mă îngrop în atelierul tău De demontat ființe. Când va apare cuvântul Oul va scufunda pasărea În întunericul propriu. Noi vom pluti îmbrățișați În jurăminte, Vom naște din cer Pe al treilea- Roșu în obraji Cu zilele numărate. | |
| = Vasile | Adela Setti [27.Jun.07 11:56] |
| recunosc, e un text încărcat și alambicat. citirea ta nu e departe de esență dar este parțială. și nu deconspir de data asta, las cititorului răbduriu plăcerea :) îți mulțumesc și te mai aștept. Adela | |
| = . | laurentiu enache [27.Jun.07 12:02] |
| mult prea stilizat, am observat tendinta ta de a da continutului 400 de forme de aici si schimbul rapid de cadre nu neparat reusit in unele locuri dar vital in altele poti renunta la unele formule sa fie mai aerisit | |
| = enaquis | Adela Setti [27.Jun.07 12:09] |
| poate forma e de vină, ce zici? mă bate gândul că o altfel de aranjare în pagină ar salva situația și ar facilita percepția cititorului, desigur obosit de versul prea lung. deocamdată nu fac nimic, cred că aici mai mult decât în alte texte am nevoie de feedback. Adela | |
| = da | Ligia Pârvulescu [27.Jun.07 12:24] |
| Mie mi-a plăcut așa cum este, nu mi se pare obositor, nici alambicat în exprimare sau simboluri. Sinceră să fiu, aș zice că aceste cuvinte ale tale ar merita o recomandare. Părerea mea. | |
| = Ligia | Adela Setti [27.Jun.07 12:32] |
| you are too kind :) mulțumesc. totuși cred că o să-ncerc ceva. Adela | |
| = revin | Ligia Pârvulescu [27.Jun.07 13:00] |
| Adela, semnul pe care ți l-am lăsat nu e bunătate, ci pur și simplu părerea mea. Eu aș fi lăsat textul așa cum era :)) Cu drag | |
| = părere | nica mădălina [27.Jun.07 13:04] |
| aici - "trupul tău marinat nu mai adapă licorni/nu mai crește iluzii de prunci/(...)subțiri ca fuioarele ceții" e complicat tare, trimite în prea multe direcții, dă prea multe straturi și mă face să mă opresc din lectură. e deci sincopă, fiind prea elaborată comparația. strofa doi e bună, are acel "aer" (nu găsesc altă formulare) necesar mergerii mai departe cu lectura. la fel, strofa trei are cheag. orașul se recicla aș spune că e suficient. peturile îs discordante cu lexicul general al textului. știu, poate contrastul e ideea. numai că reciclarea reușește să facă asta deja. e tandră comparația cu acel copil, numai că ai deja câmpul, pruncii, zborul. așadar olița istoriei aș vedea-o singură. e mai impactant parcă. final bun. rezumând, prima strofă merită periată. nițel și ultima. și da, fragmentarea ajută. căci tu țeși mult la nivel de conținut. | |
| = Ligia, mulțumesc încă o dată; Mădălina | Adela Setti [27.Jun.07 13:15] |
| am renunțat la peturi, la copil nu pot :) citește așa: 4, 2, 1, 3, 5, vezi cum se aranjează planurile temporale și sensul :) Adela, cu drag | |
| = hm,cam aiurea,ciudat | elena [27.Jun.07 18:44] |
| e greoi,joc de cuvinte fara sens ,frumos dar fara sens,subiect complicat(daca exista)si in primul rand ar trebui sa te axezi p cateva rime ,indiferent care ar fi ele | |
| = "tac înalt și mă îngrop senin"... | Liviu Ioan Copos [27.Jun.07 18:39] |
| ..."șarpele ideal își scuipă coada cu scârbă"... Uroboros..."simbolizează un ciclu de evoluție închis asupra sieși.Acest simbol cuprinde totodată ideile de mișcare, de continuitate, de autofecundare și în consecință, de veșnică întoarcere."..."în anumite reprezentări, ar fi pe jumătate negru și pe jumătate alb. Ar semnifica astfel unirea a două principii opuse, fie cerul și pământul, fie binele și răul, fie ziua și noaptea, fie Yang-ul și Yin-ul chinezesc și toate valorile vehiculate de aceste contrarii." Am citat doar, din "Dicționar de simboluri"- Jean Chevalier și Alain Gheerbrant. Cam același lucru, dar cu inflexiuni franceze, ar fi "Un-le-Tout"- dragonul sau șarpele care-și mușcă coada, un simbol gnostic al unității materiei și a evoluției sale, pe care eu îl consider sinonimul Uroborusului. Am fost incitat de titlu (și nu numai!), iar interesanta abordare din poem (..."încă de la Set"), nu face decât să-mi sporească curiozitatea; "voi trece prin tine șirul e lung sunt abia pe la mijloc". | |
| = mulțumiri și răspunsuri | Adela Setti [28.Jun.07 09:52] |
| Elena - pentru înțelegere, citește comentariul domnului Copos. Liviu - îți mulțumesc mult pentru pătrunderea și relevarea simbolisticii acestui text. Te mai aștept. Adela | |