| = "apa sufletului" | Nicollé Pierre [17.Mar.06 19:16] |
| sublim aici când ne mărturisești din tainele curajului tău *nu m-am temut niciodată de absența formei* dar eu cred că forma continuă să existe atâta timp cât se păstrează forma luminii din suflet rămâne și forma trupului precum o pictură imprimată pe inima sa... *ca și cum rostul este întotdeauna în primire,* aș mai adăuga și urme de har...căutai sub forme de inimi eterizate... eu cred că zborul inițiatic nu este început de noi, de atunci cred că începem să nu mai fim singuri... de atunci de când facem primul pas spre ființa din noi... da ai atins și eterul sau eternul suflet, am spus până să ajung la finalul scrisorii tale către *apa sufletului*... esență este și atunci când te vezi pe treptele eternității iar El îți răstoarnă peste eter acea apă... dar nu știu să îți spun ce fel de apă era?... crede-mă că nu știu... era dintr-o amforă din cap până în creștet abia atunci m-am simțit îmbrăcat... așa cum mă simt și de cuvintele tale... cu drag, Nicolle | |
| = Nicolle | Ela Victoria Luca [17.Mar.06 20:32] |
| Văd gândurile tale ca o completare tălmăcind sensurile deja aproape de vedere. Desigur că nici o temere nu apare dacă în tine este Lumina și nici o apă nu este decât din okeanos izvorâtă, ethereea fiind una dintre esențe. Mulțumesc pentru profunzimea citirii și a rostirii. Ela | |
| = Esentele, | Manaila Diana [18.Mar.06 10:25] |
| intotdeauna esentele se pastreaza in acele sticlute mici, colorate de ganduri mari, de plutiri ale spiritului, de atingeri metalice ale mintii; nisipurile pastreza ele insele esentele urmelor, ale venirilor si plecarilor, ale sidefurilor trailor inalte, ale unui ''timp fara contur''... Si, Ela, tu modelezi esenta fara a te teme vreodata de absenta formei, rostul tau va fi intotdeauna de primire...eu stiu. | |
| = Diana | Ela Victoria Luca [18.Mar.06 11:07] |
| Multumesc, esentele se pastreaza cumva in acel potir al spiritului numit suflet, cita vreme vietuim si avem darul cautarii, gasirii si pastrarii lor. Mi-a fost dat sa intalnesc oameni cu astfel de spirit, de la ei am invatat intelepciunea primirii. Ela | |
| = Esențe | Magdalena Dale [18.Mar.06 18:04] |
| Îmi place nisipul, forma unduitoare pe care o ia în deșert, dar și felul în care primește el mângâierea înspumată a valului la țărm. Sunetele deșertului (pe care le am pe un disc) mă liniștesc, pentru că îmi evocă nemărginirea aurie, bântuită uneori de neliniștea vântului. și așa se întâmplă și astăzi, pe o plajă a spiritului, nisipul cuvintelor, apa sufletului, lemnul corpului, metalul gândului, toate mi se înfățișează ca o evidență ce necesită atingerea formelor. esențele sunt. Inspirată mi se pare alegerea ta: plajă a spiritului, nisipul cuvintelor, apa sufletului, lemnul corpului, metalul gândului! Spiritul larg ca o plajă, boabele de cuvinte care alcătuiesc nisipul, apa sufletului mereu unduitoare care dă greutate nisipului, lemnul corpului, pentru că este perisabil și metalul gândului, care trebuie să fie puternic, să reziste intemperiilor vieții. Un înțelept antic spunea că nu trebuie căutată realitatea în cuvinte, ci cuvintele în realitate, esențele mi-aș permite eu să adaug, după ce am citit textul tău... | |
| = Magda | Ela Victoria Luca [18.Mar.06 18:46] |
| În ultima parte a comentariului tău ai limpezit, ai făcut transparent un sens care se percepe ca un fir auriu pe tot parcursul simplelor mele gânduri. Mulțumesc, aud întotdeauna cuvintele celor înțelepți, sper să le pot și urma, măcar în dimineșile spiritului, după un vis deschis. :) Daniela | |