= Ionuke! | Elena Luminita Bouleanu [12.Mar.06 19:41] |
nespus de frumos. bine că nu te-ai oprit! din cele ce-ai spus, acestea au pătruns adânc prin 'ochiul-nu-minte': 'știind că-mi aștepți spovedania ca o prescură din miez de trup' cu bucurie te-am găsit, cu bucurie te mai citesc. Elena | |
= timid, dar | Radu Ionuț [12.Mar.06 20:58] |
nespus de incantat de vizita, iti multumesc pentru frumosul dar al gandului bun. ionut | |
= da, trebuia | Laura Irina Cozma [12.Mar.06 21:19] |
mi-ai zis ceva, era pe la 2 noaptea, cand cucul era si el adormit, cand incercam sa imi scot cuiele cu patentul tau de meserias iscusit din pervazul unei ferestre uitata de cititori, cand mai desenam deviantarturi, cu incarnari de biological explained, darkshinnes si digital bath-uri. da , trebuia sa ramai nespus caci am si uitat te-iubescul, arabescul desuet, ai ascultat de alex: numai poezia pastreaza consistenta nespusului, cand se imbraca in cuvinte aplatizate (cum sunt ale mele)... am sa plec putin la plimbare sa imi gasesc linistea. am sa locuiesc pe alta planeta , unde cuvintele nu dor, se numeste filosfie, nu poezie! cu bine, Ionuke! | |
= sau cine stie ce trebuia | Radu Ionuț [12.Mar.06 23:55] |
e doispe si suna ceasul era frumos sa raman cum stiu ce trebuia sa nu tac pleci de pe campie in plimbare cu capul plecat inglodata-n filosofie prietenoasa si subtire manastire de lemn ramai dar cu bine la trei va fi aprilie uite-asa sa te-ntorci cu bine irinuca | |
= ionut... | Catalin Gaian -Konig [13.Mar.06 18:00] |
de ce mi se pare ca sunt versuri scrise cu intermintenta? Cand am impresia ca te prind cand te pierd, imaginile sunt alese cu grija dar parca ai facut un puzzle. Am citit-o acum inca o data ca sa nu pierd ceva pe langa care trecusem fluturand, si am prins un colt dintr-o icoana la care fara sa te vada nimeni iti "arunci" spovedania...este un joc...totul este un joc si poate ca nu vad din cauza padurii copacii cei nestemati ..hm...hm !?!? | |
= ceea ce vezi e falsa spovedanie | Radu Ionuț [14.Mar.06 00:34] |
e pura tainuire. in cel mai tainic colt cu putinta. cum as putea oare sa ma spovedesc cand am ramas nespus, caci asa trebuia sa raman. totul alb pe negru doar ca disimulat cu intentie de jumatate de impartasire. totul autentic si fals prin omisiune. nici o icoana. nici o spovedanie in adevaratul sens sunt curios unde ai simtit rupere, daca leg tacerea, nimeni nu va mai sti. te salut din tacere, ionut. | |
= Joane | Catalin Gaian -Konig [14.Mar.06 15:17] |
"...privind la tine cu ochiul-minte apoi cu ochiul-nu-minte cuvintele... se învârt pe degetul tău poate într-o seară am să le rostesc știind că-mi aștepți spovedania ca o prescură din miez de trup..." sunt cuvintele pe care eu le vad ca parte a unei spovedanii a sufletului tau,(singura adevarata)! | |
= sa nu uit... | Catalin Gaian -Konig [14.Mar.06 15:25] |
..."se invart pe degetul tau" ...Degetul Tau, acela al miluirii pe care il face preotul ! | |
= graba ! | Catalin Gaian -Konig [14.Mar.06 15:29] |
.. degetul peste deget...Sfanta Treime ! | |
= nu pot decat sa iti spun ca disimularea a functionat | Radu Ionuț [14.Mar.06 16:54] |
te legi prea puternic literal de spovedanie. simt ca ai depasit obiectivitatea, ce spuneai mai sus cu copacii... frumoasa intuitie, oricum. titlul poate fi citit in mai multe feluri, intr-un fel reprezinta cheia cifrului. ma mananca sa iti ofer piesele lipsa... dar nu am sa o fac, vreau sa las cuvintele sa se spuna singure te salut si iti multumesc pentru interventia deosebit de interesanta | |