| = oho... multe maini cu pielite intre degete | ioana barac grigore [11.Mar.06 13:12] |
| mircea, va tebui sa-i pui centura de castitate si sa inghiti cheita.... :) da! un poem puternic, cu falsa falsa tenta hormonala, despre greseala zeilor si aparitia sirenelor si a ciclopilor in apele teritoriale. alegerea iesirilor, starile finale, universalitatea reconstituirii si plutirea lui intrupat in spatiile imaginate. cu naduf scrisa felicitari | |
| + Despre alptarea inspirata, cuvant, si cuci! | mihaela visalon [11.Mar.06 13:21] |
| Trec izvoare printre rauri Raurile curg spre mare Nevazute, limpezi brauri Leaga boarea de-alta boare Nu-i nimic stingher in fire Toate tind sa se imbie Intr-o tainica iubire. (P.B.Shellley) Intamplarea face ca mi-am insusit critica si m-am apucat sa citesc. Ce? Manualul de filozofie pt. clasa XII-a, lectura care explica nivelul meu cultural si apetenta de a hoinarii pe strazile AGONIEI. La capitolul: "Ordine si Unitate", am gasit acest citat, care se potriveste cu intrebarea despre rostul vietii, de dincolo de iesirea din gaoace si cu nevoia speciei de a trece dincolo de SINE, clocindu-si visul de iubire, mai mult sau mai putin pagana, mai mult sau mai tutin gripata, mai mult sau mai putin aviara. Personal, prefer o poezie ca a dumneavoastra cugetarilor despre amor ale lui Shopenhauer, care arunca apa rece pe iluzia iubirii, chiar daca, nu m-am dumirit daca, este o poezie filozofica, o "oda" inchinata lui narcis, sau o poezie de dragoste. Revenind la "savantele mele lecturi". De ce imi place poezia acesta (?), pentru ca ma pune in dificultate, si ma obliga sa gandesc ca, poate, Kant avea drepate cand spune ca intregul domeniu al filozofiei se reduce la 4 intrebari, sau, poate, gresea pentru ca omitea cea de-a 5-a enigma, pe care nu filozofia, ci poezia trebuie sa o elucideze. 1/ ce pot sa stiu? 2/ce trebuie sa fac? 3/ce pot sa sper? 4/Ce este omul? 555555555555555/Ce este iubirea si cine a fost mai intai LUNA sau OUL? Inchei cu o steluta, pe care o motivez cu definitia data de omului de scoala lui Platon:" omul este un animal biped, fara pene, si unghii late" si cu o definitie data de Mircea Florin Sandru, poetului: "poetul este un ornitorinc care-si alpteaza puii iesiti din ra, timp pe 7*2 zile" Nu voi dezvolta simbolismul lui cifrei 7 si al lui 2, pentru ca oricine poate sa gaseasca atat referintele despre CIFRA OMULUI, cat si cele despre Carul lui Osiris si Papesa, in Tarot sau numerologie. | |
| = erata | mihaela visalon [11.Mar.06 14:01] |
| Alaptarea. Poate mai sunt si alte greseli, dar NU AM TIMP SA CORECTEZ. Iertare, | |
| = Simbata pasilor | Mihai Robea [11.Mar.06 13:41] |
| "de la sublim la ridicol este un singur pas" | |
| = Protest | mihaela visalon [11.Mar.06 14:16] |
| Nu inteleg de ce comentriul adresat dl. Mihai Robea a intrat in offtopic si consider demersul vigiletului editor un atac la persoana comentatorului Carmen Visalon. De ce? Pentru ca, suntem pe un site literar care isi propune dezbatrea pe marginea unui text. Daca fiecare arunca cate o "asertiune incarcata de echivoc", atunci eu nu mai inteleg rostul comentariilor. Personal, consider ca fiecare propozitie scrisa intr-un subsol trebuie sa-l ajute fie pe autor fie pe cititor. Si elogiile sunt bune, pentru ca fara aplauze nu exista actori, si criticile, pentru ca fara oua stricate si rosii nu s-ar fi nascut marea opera italiana, si critica cu mijloace specifice filologului, filozofului, psihanalistului, etc, si parerea sincera a unui cititor oarecare, si referintele bibliogafice pentru ca ofera noi chei de laectura. Dar, commuri din care nu se poate intelege nimic...nu mi se par utile nimanui, asa ca cer sa fiu scoasa din offtopic, sau sa mi se spuna clar: Mai, Carmen Visalon, e cazul sa nu ne mai plictisesti cu parerile si intrebarile tale, si tac. Cu stima, | |
| = Post-restant | Mihai Robea [11.Mar.06 15:45] |
| "Iti voi trimite scrisori Cheita dintre picioarele tale e la mine. Sint un ornitorinc Nu vreau ca altcineva sa-ti linga tirtita, sa-ti unga cloaca Sa rupa patul cu tine. Nu vreau ou strain" | |
| = Ornitorincul face gripa aviara?:) | Cătălin Ionașcu [11.Mar.06 15:45] |
| Nu stiu ce sa zic...la inceput pare penibil, patetic, dar totusi daca citesc printre randuri parca vad ce vrei sa zici. Intr-un mod bizar cum n-am mai intalnit, poezia merita steluta care i-a fost acordata. Culmea, cand am vazut titlul am zis "inca unul care s-a prostit" dar nu e chiar asa. Originalitate de nota 10. La cat mai multe oua:)) | |
| = "Cu sânge cald voi acoperi flamurile/cu sânge rece voi străpunge cărnuri" | Erika Eugenia Keller [11.Mar.06 15:44] |
| odă vietii / odă bărbatului posesiv... "Nu vreau ca altcineva să-ți lingă târtița, să-ți ungă cloaca, Să rupă patul cu tine. Nu vreau ou străin." un poem plăcut garnisit cu multe metafore, pătrunderi subtile în toate sensurile vieții: Capacitatea de a iubi, de a avea, de a-ti asuma răspunderi... Poem ce te " străpunge în carne prin comparații" , te străpunge în suflet prin substraturi. cu drag, erika | |
| = paseri fără aripe. | dan mihuț [11.Mar.06 16:40] |
| belicoasul păsărilă care-și marchează și apără teritoriul m-a ademenit într-un râs dublu-pantagruelic. nu merg pâna la a considera că se ajunge la penibil, ba, dacă ar fi și mai picant, ar "zbura" mai bine (culinar), dar cred că nici nu se face vinovat de mari virtuozități. | |
| = Nu este un OffTopic, este un comm legat de text | mihaela visalon [11.Mar.06 16:58] |
| Domnule Mihai Robea, Despre "aluziiunile cvasi-sexuale" in texte mai mult sau mai putin sacre, as putea sa vorbesc mult si bine, citand din cabala, din clasicii literaturii universale, din tot felul de ziare si reviste post-decembriste, in care gaina era izbita de zid, violata de ion, si se nastea o vaca cu 2 picioare. Citatele ar fi evident pro sau contra. Personal, cand am citit versurile la care ati facut referire, am avut un sentiment de frustrare, spunand-mi in gand, ceva in genul celor mentionate de Catalin Ionascu. Dupa care, am recitit poemul, si am zis: Oare doar experimentele care se opresc la forme lipsite de fond, trebuie incurajate pe Agonia, sau si poeziile care te indeamna sa gandesti si daca la tine in suflet se afla ceva negru sa scuipi din genuni. Lacatul poate sa fie si drumul care (nu duce) nicaieri, si care se cere cucerit in cruciade la fel de lipsite de sens (?), ca celebra mobilizare a copiilor, facuta de celebrul Papa-Lapte. In sufletul indragostit de ceva, de orice, se oficiaza o liturghie, alba sau neagra. In plus, acesta poezie mi s-a parut ca preia ingredientele cu care se face "succes de casa pe agonia si in post modernism", si le presara pe ideea de pasare-mamifer, care isi si linge tartita, pentru ca, nu-i asa, in lacuri cu noroi pe FUND cresc nuferi, si poetul este pescuitor de cuvant! Evident, domnul Mircea Florin Sandru poate sa vina si sa spuna, mai fratilor, linistiti-va poezia asta este o nada. Si eu ii voi raspunde: "Mi-a crescut blană, mi-au crescut pene, mi-au crescut pielițe între degete Dumnezeu se joacă cu noi. Plec la cruciada păsărilor, Plec la cruciada mamiferelor. Îți voi pune centura de castitate", sunt niste versuri minuante, si voi continua afirmand ca, fara pasajele semnalate de Mihai Robea, portretul omului ar fi fost mai putin dramatico si sublim, si ornitorincul cu un pic de culoare in obraji, si un par rosu-cais, ar fi putut sa semene cu femeile lui Sabin Balasa. Asa ca sustin steluta, sustin propunerea pentru recomandate, sustin protestul pt ca de nenumarate ori sunt trimisa in offTopic, cand incerc sa fac adnotari pe marginea unui text, si spun: eu am curajul opiniilor mele, si indiferent daca critic sau laud, nu o fac de la tribuna oficiala, si nu ma folosesc de tuguierea buzelor intr-un suveran dispret. Cu respect, | |
| = cu sange caald... | amirpur shantinagar [11.Mar.06 19:02] |
| dinolo de calitatea poeziei (nu pot sa ma pronunt pentru ca trebuie sa mai merg la cateva cursuri de prim ajutor si protectia muncii...) am a spune unei doamne de aici ca am sentimentul ca prea se lasa "strapunsa" si "patrunsa" des...de...cavalerul e irezistibil pe calutu-i de lemn cu cheita legata de gat...ah cat refuz! | |
| = Parere | Andu Moldovean [12.Mar.06 00:40] |
| N-am inteles cele "doua saptamani" in contextul atat de unitar al acestui poem, un fel de cazemata a lumii facute numai din zburatoare. Este cumva perioada de clocire... dar la care specie? La ornitorinc? Poate de raspunsul la aceasta intrebare sa atarne cheita de la lacatul dintre picioarele poetului? Intreb si eu, nu dau cu parul... Bobadil. P.S. Mi-a placut acest poem-manifest impotriva gripei aviare. De la "si caii se impusca, nu-i asa?" aici se face ca "si pasarile se strapung, pe bune". P.P.S. Totusi, se pare ca Flutur le arde sau cam asa ceva, in loc sa le linga tartita, le unge cloaca cu benzina si le da foc. Miselul!! | |
| = Rugaminte! | mihaela visalon [12.Mar.06 01:41] |
| Eu recunosc, nu am citit Umberto Eco, Kant Ornitorincul, si nici nu stiu daca am trait in Europa cand primii exploratori sositi din Australia, au descris animalul acvatic la granita dintre replila, mamifer si pasare, ca sa inteleg de ce ornitorincul a starnit dezbateri atat de pasionate? Si marturisesc ca, m-ar bucura un raspuns al autorlui, care pornind de la text sa faca lumina in razboiul acesta. | |
| = Kant si ornitorincul | mihaela visalon [12.Mar.06 01:44] |
| erata, am pierdut SI-ul. iertare. | |
| = Un nebun aruncă o piatră | mircea florin sandru [12.Mar.06 08:02] |
| A fost solicitat un comentariu din partea autorului, "pentru a lămuri lucrurile", pentru a explica ce a vrut să spună în acest poem. Acestei rugăminți nu pot să-i răspund decât într-o manieră sibilinică, folosind binecunoscutul proverb: "Un nebun aruncă o piatră în apă și zece înțelepți se chinuiesc să o scoată". | |
| = trădare! | dan mihuț [12.Mar.06 10:30] |
| și am mai râs! apoi m-am întristat. se facea că mihaela visalon, după o luptă înverșunată și grea cu hăurile poetice insondabile ale accestui mirobolant poem, era trădată de un autor aruncător de pietre. una mare a ales-o mihaela visalon și-o tot urcă pe munții semantici în sus. doamna sisif... | |
| = Trist dar adevarat | mihaela visalon [12.Mar.06 11:24] |
| Sa inteleg ca acesta este infrangerea mea de duminica si sa invat sa tac(?) Bine, voi incerca sa ma transform din Sisif in filozoafa, si sa spun: "trece si asta!" | |
| = Opera aperta | mircea florin sandru [12.Mar.06 11:44] |
| N-am trădat și nu voi trăda niciodată pe nimeni, nu am jignit și nu voi jigni niciodată pe nimeni. Am folosit acel proverb - "Un nebun aruncă o piatră în apă și zece înțelepți se chinuie să o scoată" - nu pentru a desconsidera comentariile care s-au făcut, ci pentru a sugera că fiecare e liber să înțeleagă ce vrea. "Opera aperta", cum ar zice Umberto Eco. O mie de ani pace! MFS | |
| = Capra sparge piatra, piatra crapa-n patru | Mihai Robea [12.Mar.06 11:47] |
| Ba pe dos. 5 nebuni(erau mai putini) purtau o piatra si un intelept(a se citi mai multi)se uita: "Cum cred astia ca pot merge pe ape", iar alti cinci ii desenau piatra, si cinci nebuni mergind pe ape. Morala: nebunii au uitat de piatra si au ajuns la olimpiada de inot. | |
| = precizare | Mihai Robea [12.Mar.06 11:53] |
| Cu referire stricta la acest poem | |
| = iertare | mihaela visalon [12.Mar.06 11:54] |
| Eu nu am pomenit nici cuvantul tradare, nici jignire. Despre tristete am vorbit, pentru ca, indiferent daca proverbul spune ca piatra din mare nu va fi gasita, totusi, in calitatea mea de Don Quijote, am reusit sa o primesc in cosul pieptului, din aruncarea subtil-explicita a domnului Dan Mihut. Adevarul este ca ma temeam de un raspuns ambigu din parea dumneavoastra si de "inteligenta" cu care el va fi transformat in ironie cu adrisant cunoscut. De ce? Pentru ca si acest lucru tine de spiritul Agoniei. | |
| = mihaelei visalon. | dan mihuț [12.Mar.06 15:49] |
| cred că-i datorez scuze (sunt sigur că mai mult de atât) mihaelei visalon. cred că am vrut să fiu doar ironic, dar, dacă am rănit, sunt vinovat față de ea. iar spiritul de pe agonia nu-mi poate servi drept scuză. nu, eu îmi cer iertare! | |
| = offTopic-Dan Mihut, in acest moment este nevoie de 20 de intelepti! | mihaela visalon [12.Mar.06 16:34] |
| Scuzele sunt acceptate, cu bucuria de a descoperi ca spiritul Agoniei nu insemna doar lupta ci si fair-play. Si eu imi cer iertare, pentru ca intr-un subsol, la un text al domnului Galateanu am generalizat acuzandu-i generic pe profesori. Aruncam piatra in mare. Carmen | |