Comentariile membrilor:

 =  Altuia
ramona iancu
[04.Mar.06 10:27]
Dupa cum banuiam si din titlu, gasesc aici un alt Adrian, de cu totul alta factura. Sau mi se pare. Imblanzit de frumoasele minciuni ale Sheherezadei,
"te cred spuneam zâmbind deodată
să pot privi înaltul mi-era urât și greu
dar spune mai departe nu te opri să nu
trezim în teacă fiarele flămânde"
E numai un ragaz, sa inteleg.
Imi place noua ta fata, ultima strofa mi-e chiar foarte draga.

 =  Ramona
Vasile Munteanu
[04.Mar.06 10:30]
ești sigură că ai scris comentariul în pagina care trebuie? numele meu nu este Adrian...:)

 =  PS
ramona iancu
[04.Mar.06 10:33]
la tine ma gandeam, dar mi-s ravasite gandurile, scuzeeeeeeeee!

 =  Ramona
Vasile Munteanu
[04.Mar.06 10:37]
atunci... care "nouă față"? :) (scuzele erau acceptate aprioric)

 =  Poete,
Camil Camil
[04.Mar.06 10:47]
Imi place aici cum impletesti polul uman cu cel cosmologic.Pe de o parte folosesti motive care apartin sferei umane(rasul, batranetea, hotia:)), pe de alta parte motive din sfera "inaltului"(stele, palat, "inaltul", cerneala:)). Frumos, Vasile, cel putin tu nu esti acuzat de "bombastica nimicului falos". :)
Toate cele mai foarte bune,

 =  Tot eu, fara conf/tuzii
ramona iancu
[04.Mar.06 10:53]
Un ton mai tandru, mai cald, imdulcit. Erau in celelalte scrieri ale tale (citite de mine...), imagini ce sugerau umezeli, boli urate, scorburi cu clesti etc., nota ta generala parandu-mi a fi de "suparare". Aici esti altfel. Afectiv, ai ochi si gesturi blande pentru cea de alaturi, intr-o suava reverie a povestii. Deranjez?!

 =  Camil
Vasile Munteanu
[04.Mar.06 10:56]
e o temă mai veche (http://poezie.ro/index.php/poetry/86658/index.html) pe care, acum, am încercat să o „alterez";

despre „bombastica nimicului fălos (cât îmi place etimologia acestui cuvânt)" și... e acolo o haină prea groasă pentru o primăvară atât de suavă cum este/ar trebui să fie sufletul tău...:) (te asigur, amândoi știm că nu este "nimic").

Toate cele mai foarte înalte,

 =  Ramona
Vasile Munteanu
[04.Mar.06 11:00]
iartă-mă, departe de mine să sugerez „deranjul"...; dar, așa cum îi spuneam și lui Camil (vezi linkul), poate nu sunt constante, dar apar și în alte poezii „ochi si gesturi blande pentru cea de alaturi, intr-o suava reverie a povestii".

Cu drag,




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !