| = pe coarde | Maria Daian Gold [31.Dec.05 21:44] |
| Superb, iaca mi s-a uns din nou inima, mai ales la: "Dar fiecare individ cultivă acele valori care îl fac în raport cu viața pe care o trăiește deosebit. Chiar dacă nu este suficient de distinct în raport cu semenii din jur și nu primește distincții sociale, este o persoană distinsă. Și chiar atunci cînd nu este remarcat, el are o prestație remarcabilă. Căci el cultivă o anume noblețe sufletească și rămîne prin asta exemplar chiar dacă nu-l va lua nimeni ca exemplu" Am in jurul meu oameni de genul asta. Sunt prea cruda sa ma duc mai adanc in analiza, (sunt numai la gradinita) dar te voi citi ca-mi atinge coardele. | |
| = teoria elitista | Elena Malec [31.Dec.05 23:23] |
| mă întreb daca autorul acestui text e conștient de faptul ca un eseu e o lucrate seriosa care cere documentare in ceeace privește subiectul abordat. Nu văd decât o definiție a substantivului elită și nicidecum explicitarea conceptului sociologic de elită, cu care se pare operează Corneliu Traian Atanasiu. Nu vad note bibliografice sau referiri la lucrări si nume ca Machiavelli, Hobbes, Pareto, Mosca, Michels, C.W. Mills, Ortega y Gasset,Gramsci, Domhoff, Althusser, Poulantzas ce s-au ocupat pe larg în scrierile lor de acest concept sociologic.De aceea spuneam ca textul nu poate fi considerat eseu, ci gânduri și chiar ma gândesc sa propun renunțarea la termenul de elită cîtă vreme vine paralel cu scrierile clasice și moderne in materie. Elitismul e o teorie de regulă de dreapta, dar fireste are și adepți marxisti care vad acest grup al puterii comuniste ca pe o elita a sa.Mai astept o nuanțare sau un eseu propriu zis. Pîna atunci, la multi ani! | |
| = Maria, | Corneliu Traian Atanasiu [01.Jan.06 09:27] |
| sînt mereu încîntat cînd oamenii se bucură candid de ceea ce li se dăruiește. Pentru că, evident, e plină lumea de cîrcotași și cusurgii. Dar din dar se face rai. Am primit darul tău cu și mai multă bucurie. A fi înțeles e un lucru extrem de simplu, dar este simultan și o taină. Cînd înțelegem, consimțim ne împărtășim din ea. Ne cuminecăm, nu doar comunicăm. | |
| = La mulți ani, Elena. | Corneliu Traian Atanasiu [01.Jan.06 09:43] |
| Nu vreau să fiu scorțos cu tine. Eseul rămîne o specie literară care cultivă o anume vervă, o încercare de a urmări unele idei, e adevărat nu cu rigoare științifică, dar adesea pînă-n pînzele albe. Are fragilitatea și frivolitatea lui. Futilitatea ca și farmecul. Cum de ai crezut că fac vreo teorie? Nicicum a elitismului. Vorbesc doar de oameni și de noblețea care nu se pierde cînd o desființează sau acaparează doctrinarii. Sînt sigur că tu mă judeci pe calapodul referatelor și studiilor științifice. Nu comit asemenea "contribuții". Nu sînt un bun contribuabil. Mă joc cu cuvintele doar. Și cîteodată jocul îmi reușește. N-are rost să fii supărată pe un asemenea fleac. Sînt conștient de sofismul tău. Tu doar insinuezi că vorbești de eseuri. În practica academică și științifică, de care de fapt faci vorbire, ele poartă alte nume consacrate pe care sînt sigur le cunoști. Nu vorbesc de nici un concept, mă dezic de el. Vorbesc de un cuvînt. L-a confiscat cumva Știința și Teoria? Poate te pronunți asupra acestei eventualități într-un studiu cu bibliografie și subsol erudit. | |
| = completări | Elena Malec [01.Jan.06 20:50] |
| Cum poți crede ca mă supăr ca un copil din nimic. Gandurile tale chiar imi plac. Si eu cred în oameni de calitate si chiar pastrez calitatea ca pe un principiu de viață. De asta sunt și așa exigentă cu textul tău.Mi-ar fi plăcut sa elaborezi o contrateorie a teoriilor de dreapta în care nu mai e vorba de o castă a aleșilor, ci de o adunare liberă de oameni adevărați, integri, cu o morală și un stil de viață elevate.Oameni care nu cumpără și nu pot fi cumpărați, care traiesc în lumina idealului ales.Dar, vezi tu deja am dat definiția aristocratului, a nobilului medieval, integru, dintr-o bucată, motivat de onoare, principii, idei luminoase.Se pare pe bună dreptate că nici nu se schimba mare lucru, ci dispare numai clasa sau apartenența la ea. Deci grefele mele erau pe un text drag ca subiect, cum in acesti oameni cred din copilarie și deși i-am cautat ca grup nu i-am gasit decît individual si trăind intr-o totală modestie.Aș putea numi în acest sens pe Stefan Augustin Doinaș,Dan Grigore,mai vechile Marta Trancu Iasi, Cela Delavrancea precum și câtiva profesori universitari de-ai mei ale caror nume nu dau aici. Sper ca și viitorul sa ne rezerve nume, ele nu vor apărea în America firește și mai nou nici Romania nu mai produce acesta specie rară. Cred ca modelul mai sus numit e foarte mult prețuit in Asia și e incarnat de rolul profesorului care din India pîna în Japonia e cotat ca un înțelept cu viață exemplară.Romania a dat în acest sens mari profesori și să nu uitam ca in cultura nostra avem un Nae Ionescu, universitarul care s-a ocupat de condiția elitei în scrierile lui. Cert e ca legionarii au avut o cremă a profesoratului și intelectualilor vremii ce nu poate fi negată. De aceea îți recomandam delimitarea sau definirea termenilor, știut fiind ca elita e conceptul sociologic cu cea mai bogata literatura în cultura de drepta.Spre lectură îti dau posibilitatea unor comentarii pe eseul meu Mitul culturii faustice http://www.poezie.ro/index.php/essay/73242/index.html care după cum vei vedea e scris pe la 26 de ani.Inca o data La multi ani cu sanatate. Elena | |
| = adaosuri | Corneliu Traian Atanasiu [10.Dec.18 14:27] |
| Noaptea – se zice – e cel mai bun sfetnic, chiar și cînd trece peste America. Și, cum se vede, la Irvine e loc de întors mai abitir ca la Ploiești. Te-ai dat cu diletanții și cu gîndurile neperiate conceptual. O vorbă a mea, cu care mă caracterizez și pe care am și folosit-o într-un așa-zis eseu, mă pune mereu în gardă, și pe mine, și pe partenerii de discuție: sînt o vulpe prea bine-crescută căreia i s-a acrit de fățărnicia aguridei. Știi prea bine că un dințișor (al tău), titanic și adoptiv, a gustat (oarecum dezgustat) din Mahalagii și mitocani și a mușcat off-topic (văd că stăpînirea ți l-a anulat) dintr-un așa-zis haiku al meu. Mă înțelegi deci că nu mi s-a părut deloc încîntător faptul că țineai să mă degradezi de la eseu la gînduri și propuneai, oarecum impersonal (cui), renunțarea la termenul de elită. Dar să terminăm cu gluma și să nu fim copii. Că toți sîntem români – cum zice nenea Iancu – mai mult sau mai puțin onești. Și, pe deasupra, și independenți. E deja un alt an și ne putem pupa în piață. Mă bucur că și tu ai găsit acei oamnei de marcă și ai știut să îi apreciezi. Și mai ales că ai găsit în ei doar distilatul de calitate al nobleții spirituale și chiar existențiale (să nu zic trăiriste) al aristocrației tuturor castelor și claselor trecute. Care, odată dispărute, au lăsat moștenire acea esență, spre perpetuare prin trăire, unor oameni adesea fără blazon la poartă. Mulțumesc pentru bibliografia indicată pe care mă bucur să o completez cu contribuția ta juvenilă, neafectată de vîrsta fragedă. Cotrobăind prin „fișele” mele am dat peste cîteva rînduri ale lui Ortega. Acolo îmi notam că insurecția maselor e contemporană cu ivirea elitelor pure, culturale și a culturii elitare ca o contrapondere la masificarea culturii. Că această cultură este instrumentul și garantul acestei diferențieri sociale, certificatul de naștere și actul de identitate al acestei noi elite risipite în masă. „Pe fondul cenușiu și nediferențiat, arta modernă contribuie la cunoașterea de sine și la cunoașterea reciprocă a celor puțini, la înțelegerea misiunii lor, ea înseamnă a fi printre cei puțini și a lupta împotriva celor mulți.” „Masa, care s-a obișnuit să spună cu orice prilej un cuvînt cu greutate, se simte, datorită noii arte, jignită în drepturile ei umane, deoarece noua artă este arta privilegiaților, nobilimea nervilor, aristocrația instinctului...” Era cam exaltat și nu se mulțumea doar cu aceste modeste constatări. Țintea departe. Dar las asta în seama exegeților. Elena, în anii care vin îți doresc, că tot e vremea, un viscol veșnic de candoare. | |
| = Rața ra(t)sată | Eugen Galateanu [02.Jan.06 22:13] |
| "Nu e greu de înțeles că măcar în materie de gust e mai de dorit ca masele să urmeze gustul mai elevat, mai evoluat, mai rafinat al celor aleși, al oamenilor deosebiți. Și, evident, este catastrofal să se întîmple invers. Chiar atunci cînd era vorba de mobilitatea socială care asigură mereu schimbarea elitelor sociale, cei veniți de jos preluau gusturile și comportamentul celor din clasele în care parveneau".Dinu Păturică. Am imaginea unui Dinu Păturică discutând cu voluptate despre elită, în haine de căpătat. Dacă acest fragment i se pare cuiva de cel mai prost gust să ridice mâna. | |
| = Domnului doctor, cu dragoste | Corneliu Traian Atanasiu [03.Jan.06 08:22] |
| Textul la care se referă dl. G. este, în întregime, acesta: "Nu e greu de înțeles că măcar în materie de gust e mai de dorit ca masele să urmeze gustul mai elevat, mai evoluat, mai rafinat al celor aleși, al oamenilor deosebiți. Și, evident, este catastrofal să se întîmple invers. Chiar atunci cînd era vorba de mobilitatea socială care asigură mereu schimbarea elitelor sociale, cei veniți de jos preluau gusturile și comportamentul celor din clasele în care parveneau. Dealtfel, nici istoria nu dezminte acest mod firesc și benefic de preluare a culturii superioare. Cuceritorii, în ciuda superiorității lor militare și administrative, erau cei care asimilau cultura superioară a celor cuceriți. Cazul cel mai seminificativ pentru lumea mediteraneană este victoria culturală a elenismului în imperiul roman." Cine nu-l trunchiază, vede limpede, neavînd viziunea îngustă a parveniților, că este vorba de fenomenul de aculturație - preluare de către o comunitate a unor elemente de cultură materială și spirituală sau a întregii culturi a unei comunități aflate pe o treaptă superioară de dezvoltare. Nu știu dacă a proceda așa, făcîndu-te că înțelegi altceva, este o procedură prea doctorală, este însă una curentă pentru reaua-credință. QOD | |
| = Ei și ? | Eugen Galateanu [03.Jan.06 22:36] |
| Faptul că nu citez tot eseul dvs.-care este probabil un tot unitar- nu înseamnă (cred la îngusta mea minte nefilozofică) că pe global și pe fiecare cuvințel inclus,componentele sale ar fi altele. | |
| = gata cu braconajul | Corneliu Traian Atanasiu [03.Jan.06 23:36] |
Îmi fac datoria de a închide șirul comentariilor la 4 (patru) din textele mele unde, de cîteva zile, sub privirile binevoitoare ale editorilor, numitul Gălățeanu braconează nestingherit – știți, chestia cu „pac și-o rață”. Cred că este evidentă reaua voință a persoanei și lipsa totală de consistență a ceea ce se poate numi (la dînsul) „comentariu”. În plus se mai și vaită de atac la persoană (mă rog, la ce ar putea fi atacat dacă nu se pricepe să îngaime comentarii pertinente?) – și mi-e că lumea îl și crede. Scuze, s-a terminat sezonul. La rațe. (N-aș vrea să ascundeți această replică pentru că astfel încurajați și alte personaje să procedeze în viitor la fel. Mi se pare jenant ca dînsul să se lăfăiască în 4 texte ale mele, în timp ce eu nu-i întorc vizita. Mi se pare o violare de domiciliu.) | |
| = gata cu braconajul | Corneliu Traian Atanasiu [03.Jan.06 23:37] |
Îmi fac datoria de a închide șirul comentariilor la 4 (patru) din textele mele unde, de cîteva zile, sub privirile binevoitoare ale editorilor, numitul Gălățeanu braconează nestingherit – știți, chestia cu „pac și-o rață”. Cred că este evidentă reaua voință a persoanei și lipsa totală de consistență a ceea ce se poate numi (la dînsul) „comentariu”. În plus se mai și vaită de atac la persoană (mă rog, la ce ar putea fi atacat dacă nu se pricepe să îngaime comentarii pertinente?) – și mi-e că lumea îl și crede. Scuze, s-a terminat sezonul. La rațe. (N-aș vrea să ascundeți această replică pentru că astfel încurajați și alte personaje să procedeze în viitor la fel. Mi se pare jenant ca dînsul să se lăfăiască în 4 texte ale mele, în timp ce eu nu-i întorc vizita. Mi se pare o violare de domiciliu.) | |