| = COLIND CERESC, de Radu Gyr | carmen mihaela visalon [24.Dec.05 12:21] |
| La multi ani! Cerul si-a deschis soborul - Lerui, Doamne, Ler - au pornit cu plugusorul îngerii prin cer. Merg cu pluguri de oglinda si de giuvaier, toti luceferii colinda - Lerui, Doamne, Ler - Vantul sufla cu lumina - Lerui, Doamne, Ler - în buhai de luna plina leganat in ger. Patru heruvimi cu gluga alba de oier sub feresti colinde'ndruga, - Lerui, Doamne, Ler - N-au venit cu grau la poarta, ci au rupt din ger stele mari ca sa le'mparta, - Lerui, Doamne, Ler - Si-n Florar de roade grele, - Lerui, Doamne, Ler - va fi campul cer de stele tolanit sub cer… Numai tu astepti in tinda, - Lerui, Doamne, Ler - suflete ce n'ai colinda si nu stii Prier. Nici un cantec alb nu vine fâlfâind mister, cu o stea si pentru tine, - Lerui, Doamne, Ler - | |
| = vibrație | Corneliu Traian Atanasiu [24.Dec.05 14:03] |
| comună cu sunet sticlos de chiciură fisurată. Așteptarea-n tindă nu-i fără rost, presimte ajunul. Sărbătoarea sufletului. | |
| = mi-a plăcut | Dana-Maria Onica [24.Dec.05 14:32] |
| Mi-a plăcut mult povestea poveștilor. Crăciunul și ceața magică par a fi un pretext, un elixir care, odată băut, ne aduce în starea potrivită să simțim frumusețea și tristețea poveștii. Tot el, elixirul, ne face să uităm ce am aflat, să ne întoarcem în prezent. Bogat cel ce are astfel de amintiri... | |
| = poate | Corneliu Traian Atanasiu [25.Dec.05 09:09] |
| că tot ce remarci este resortul formativ al scrisului. Puțin terapeutic, evident ajutîndu-te să te cunoști ca ființă în devenire, să-ți împlinești făgăduințele și, deloc mai puțin important, făcîndu-ne să deprindem gustul vieții. Să aflăm cît de bogați putem să fim cu puținul pe care-l înmulțim. | |
| = poate | Dana-Maria Onica [26.Dec.05 01:21] |
| Iubesc cuvântul "poate". | |