| = Felicitări Dorin Cozan și Ovidiu Oană! | Ela Victoria Luca [21.Nov.05 11:05] |
| Felicitări Dorin Cozan și Ovidiu Oană pentru apariția în Symposion-ul ieșean, pagina a opta este dăruită de Adi Cristi constant poeziei noastre. Gratitudinea mea, Adi Cristi, pentru deschiderea acestei pagini. Ela | |
| = entuziasm și generozitate | Tudor Negoescu [21.Nov.05 11:25] |
| Fără entuziasm și generozitate, orice proiect cultural își poate pierde suflul, pe parcursul punerii sale în operă. Citind Symposion-ul ieșean, pe lîngă talent și acribie, am găsit mult entuziasm și, mai ales, multă generozitate în demersurile poetice întreprinse de Adi Cristi. Deci, vorba Elei, gratitudinea mea! | |
| = aparitii | Radu Herinean [21.Nov.05 12:06] |
| Adi Cristi este un promotor constant al talentelor literare, cu o "slabiciune" deosebita pentru autori ai acestei comunitati. felicitari celor ce au fost publicati si felicitari Adi Cristi. asteptam astfel de anunturi cu fiecare ocazie, iar cei care cunosc evenimente editoriale similare sunt invitati sa le anunte in acelasi mod pe site. | |
| = merci | dorin cozan [21.Nov.05 13:03] |
| Domnule Adi Cristi, am citit cu surprindere anuntul dvoastra (personal, nu am stiut nimic, pana astazi). As dori, daca se poate, detalii despre aceasta aparitie (pe net nu am gasit nimic in plus). Va las adresa de email, daca binevoiti sa ma contactati : [email protected] MULTUMESC tututor pentru urari si nu numai! | |
| = Gand bun | carmen mihaela visalon [21.Nov.05 14:23] |
| Felicitari. Cu sinceritate, | |
| = Citesc , și nu-mi vine să cred! | Ovidiu Oana [21.Nov.05 23:30] |
| Mă aflu la ora obișnuită a rondului prin lumea poeziei, citind cam tot ce îmi oferă pagina aceasta; ultima dintre trecerile zilnice o fac printre "subiectele firbinți" și azi constat, o nemeritată onoare: aceea de a fi considerat poet de către o revistă de cultură prestigioasă și chiar subiect de cronică. Am doar s-aștept! Până atunci spun simplu : Mulțumesc Adi Cristi! Mulțumesc Agonia! Dar sunt dator sa revin cu una dintre scrierile mele care poate a trecut neobservată la timp: Nu sunt poet... Nu sunt poet ! Sunt un biet pământean ce-a trecut pe aspre cărări. Pe drumul spre stele s-au strâns mulțumiri sub forma de riduri și aspre fire sure în barbă. Și, ca să găsesc ieșirea din labirint, am ales cea mai aspră încercare: truda cuvântului scris. | |