| = domin/domini | Sonea Roxana-Crina [13.Oct.05 19:20] |
| Sublim. Descrii dansul, un act sufletesc, sexual sau melancolic fara sa te impiedici in tehnica redarii decat atat cat sa strecori fiori cititorului. Nu devii patetic, niciodata. Putem vorbi acum de orice text al tau. Sarcastic, da. Ironic, da. Rece, trivial, haios, sublim, oricum, dar nu patetic. Bravo. Din nou. Ideea ca totul se reduce la a domina in dans e foarte reala. De fapt, dansul e viata, iar in viata, toate relatiile (de orice natura) sunt de fapt lupte pentru putere. As putea plusa, spunand, chiar de energii. Te citesc si te citesc. :) | |
| = " Seppuku pentru cei cu mintea prizoniera in stiinta." | Nane Samargescu [14.Oct.05 06:24] |
| Da.Dansul insusi este un preludiu, un pretext pentru orice:relatie , carnala sau nu. Este un mod de a incalzi trupurile(see the history of tango) si sufletele, de a te lasa dus de melodie, a sufletlui, a trupului. E un mister. E viata. Mi-a placut. Tot. Mai ales : Lumina cade -dispretuitoare, la inceput- pe trupurile celor doi.Apoi invata sa-i respecte si cuplul e cel care dirijeaza lumina.Ea straluceste acum dupa dorinta si cadenta lor.E mai rapida, mai vioaie sau dimpotriva, melancolica. Poate fi un suvoi navalnic, apt sa invaluie intr-unul singur trupurile celor doi.Sau poate sa imprastie misterul, lasandu-i goi pe Adam si pe Eva plutind intre cer si pamant. Goi. Hainele nu inseamna nimic cand trupurile se ating, iar sufletele se inalnuie ritmic. In incheiere subscriu la ce a zis Crina. Mai ales partea cu "te citesc si te citesc":) :) Tate cele bune si mai trec. Oari buna. Nancy | |
| = mult in putin | Elena Cardas [14.Oct.05 12:06] |
| Voi fi mereu invidioasa pe cei care reusesc in putin sa spuna mult(poate pentru ca mie nu-mi iese!). Textul tau este o piatra slefuita pana la rang de bijuterie. Frumoasa lectura. | |
| = Raspunsuri | Razvan Dragoi [17.Oct.05 14:56] |
| Crina, Asa este, in dans e un joc mai mult sau mai putin subtil al dominarii.Ca toate relatiile sunt lupte...aici nu sunt absolut sigur, poate depinde de forta vitala a relatiei.Multumesc Nancy, Haristo! Elena, Sigur nu ai de ce sa fii invidioasa.Nu pe mine,cel putin.Multumesc mult! | |
| = forță și precizie | Corneliu Traian Atanasiu [17.Oct.05 18:17] |
| Ai potrivit cadența frazei cu sfidarea, violența, impetuozitatea, brutalitatea lascivă a dansului. Textul se mișcă cu grația pătimșă a celor doi. Te-am mai citit cînd cu maneaua kantiană, dar te scăpasem din vedere. Scrii savuros și cu mînă fermă. Voi reveni. | |
| = Corneliu | Razvan Dragoi [17.Oct.05 22:38] |
| Multumesc frumos de apreciere! | |
| = damen tango | Elena Marcu [19.Oct.05 19:57] |
| După atâtea aprecieri, vin cu o oarecare rezervă să fac comentariu, poate din cauza subiectului, care mi-e de suflet, sunt cusurgioaică. Am încercat și eu să scriu despre tango, dar niciodată n-am reușit să o fac așa cum aș fi vrut. Din textul tău rețin câteva idei splendide, excelent prezentate, pe care m-am bucurat să le găsesc aici, dar pe alocuri, mai ales la început, îmi pare o radiografie, îmi pari prea explicit, iar tangoul nu e niciodată la fel, e de fiecare dată al celor ce-l dansează la un moment dat, e subtil și e o experiență personală. Cam asta la critică, deși e doar o părere personală extrem de subiectivă și inechitabilă, venind de la una care n-a reușit să scrie despre tango.:) Față de cele ce s-au scris mai sus, aș mai adăuga, tot în viziunea mea, că tangoul este într-adevăr o provocare, dar întâi de toate una a fiecăruia cu sine însuși. E arta comunicării pe care fiecare o perfecționează și o modelează pentru a se transmite pe sine celuilalt. Este un dans al cuplului, da, fără îndoială, dar întâi de toate este un dans al afirmării. Mi-a plăcut mult că ai subliniat asta, tu ai adăugat că mai mult de atât, al negării.:) (citeam undeva că orice negație e suspectă că ar ascunde o afirmație, un contrariu tăinuit. Nu știu care e măsura adevărului în acest citat, dar poate tocmai asta e tangoul). Mai cred că este un limbaj nestereotip, mișcările sacadate, rupte nasc perspective noi și ne scot din mecanica sau înțepenirea trăirii. Cei care dansează tango îndrăznesc. Și rup automatismul comunicării încorsetate în limite (mamă, cum sună:)) pentru că în tango (chiar dacă iar sună patetic) trebuie să dai totul. Cel puțin încerci. (din acest punct de vedere nu sunt de acord că „aici se nasc limite” – poate doar pentru a fi depășite:)). Apreciez frazele scurte, care, aidoma mișcărilor pline de nerv și personalitate din tango, conferă dinamică și vibrație. Te felicit pentru text și „îndrăzneala” de a scrie despre tango. O ai și pe ring?:) | |
| = Dansul iluminarii | Razvan Dragoi [20.Oct.05 09:46] |
| Am stiut eu ca textul asta nu te va lasa indiferenta, aveam indicii: fado, Doors...trebuia sa fie undeva si tangoul. Da, tangoul este, inevitabil, un dans interior, o experienta personala, ceea ce vad ceilalti e doar partea exterioara,prelucrata. Sarja mea de cavalerie de la inceput este, inevitabil, o trimitere la tango ca arhetip,nu ca experienta personla (el este o asa cum spui, prin excelenta, dar undeva trebuia sa incep:)) Cand am spus ca "aici se nasc limite" gandeam teritorial. Aici poti,acum iti dau voie, acum stai!Tangoul e un dans cu taceri si nu poate fi inteles decat de aceia care ii inteleg si-i asculta atent tacerile.Exista un moment -abia perceptibil- cand dansatorii stau.O clipa.Atunci se discuta, de fapt, despre forta.Nu stiu de ce, ma duce cu gandul la Buddha, vorbind despre momentul iluminarii:"intre cel care cauta si cel care a gasit nu mai exista nici o legatura".Tangoul pare a fi exact secunda care desparte cautatorul de gasitor.Poate iar sarjez. In tango, te-as completa cu alta expresie (tot patetica) trebuie sa fii totul. Da, a fost un oarecare curaj sa scriu despre tango, din doua motive: a)ma adresam membrilor rezistentei culturale si -asa cum am banuit-subiectul e unul de suflet, deci daca ratam,as fi fost ucis cu pietre (mai mult sau mai putin metaforic) b)guilty as charged, your honour!-si mie imi e la suflet tangoul Hai ca doar ce s-au mai scris doua articole cu scuza (jalnica:)) de a fi comentarii.... Dincolo de cuvenita multumire pe care (iar) ti-o datorez, am si eu una:aceea de a fi scris despre un subiect pe gustul tau. | |