| = what's for supper? | Dana Stanescu [08.Oct.05 18:02] |
| nanu. ce misto. mi-a placut joaca ta(?) si nu stiu de ce dar mie imi suna totul cunoscut. sa fie miliardele de fiinte, sa fie ceata, perechea de indragostiti, tu rectitandu-ti poeziile? ok, desi as fi preferat sa fii crocant. eu vreau margelele. amuzanta lectura de weekend lenes. | |
| = Dana, spune tot | Liviu Nanu [08.Oct.05 21:30] |
| Normal că-ți sună cunoscut, mai ales ființele. Dacă faci un efort le spui și numele și adresa:) | |
| = hi hi hi | Cosmin Dragomir [09.Oct.05 10:49] |
| Vorbeam mai demult cu Anton pe mess și mă plângeam că tot străduindu-mă la o poezie care se dorea a fi un filosofantă îmi ieșea mereu o parodie. El mi-a zis să o las așa! eu încă nu m-am decis. Paștișa prinde bine. Descrețește frunțile ,lăbărțează gura într-un rânjet beton, să citești, să râzi ah ce bine ne stă. Uit și de protest! PS oricum Anton, dacă te-ar fi incinerat canibalii ar fi făcut nes cu cenușa. Tot în stomac ajungeai, ca un Iona reinventat în juglele semi-deflorate. Îmi place umorul fin, scolastic, spus de-a dreptul, ceva n Genul lui Brumaru cel din alte timpuri, mai puțin - să zicem - elevat ca al lui Foarță, mai nesentimental decât cel minulescian, mai ireal deât cel al lui Topârceanu, mai altfel decât cel al lui Păstorel, mai nou, mai aproape... | |
| = "poet_canibalilor" | Ela Victoria Luca [09.Oct.05 12:25] |
| Ludic, firește, însă de strecori ușor liricul acesta "ghiduș", parcă îți vine să te întrebi unde e jungla aceasta, în care "nu-i o plăcere credeți-mă să fii mâncat", și în care ești pregătit la un festin copios după "a șaptea călătorie de plăcere", ei, miliardele de "poet_canibali", care au furat și "luna de miere", și fierbi în apele tale, sub ochii lor, a celor care îți spun la "cafea... nu ne placi". Interesant, o altfel de perspectviă a lumii în care ești privit, citit, "cântărit", răstălmăcit, criticat, ignorat, admirat, gustat, jucat, căci ești înzestrat cu toate "mirodeniile" poetice: "eram încărcat cu faguri de miere mirodenii, șerbet și bomboane ploiță din tălpile mele crescuse o viță de vie și cârcei de argint, rococo ce bine mă simțeam, ce sublim" Mi-a tare plăcut, Liviule, am citit-o cu tot dulce-amarul ei și acum aș ieși la iarba cea care mai etse verde. Ela | |
| = Cosmin | Liviu Nanu [09.Oct.05 20:51] |
| Cosmin, mă bucur că te-ai distrat citind poezia mea, eu m-am consolat, oricum vrem nu vrem tot ajungem în stomacul cuiva. Onorat de vizită. | |
| = Ela, mereu ne dăm în spectacol | Liviu Nanu [09.Oct.05 22:15] |
| Ela, jungla este așa...o metaforă. Este în jurul nostru și și noi dăm de multe ori un spectacol (sau chiar ne dăm în spectacol). Ai dreptate, ludic, oniric, pe aici m-aș încadra. | |
| = modificări | Liviu Nanu [12.Oct.05 12:30] |
| Modificări la penultima strofă. Bine că am văzut într-un târziu. Cu scuze. | |
| = interesant experiment ludico-poetic | LEAHU IONUT FLORIN [17.Oct.05 16:32] |
| mie mi-a placut foarte mult ultima strofa, in special rima dibaci/ "nu ne placi" care mi s-a parut foarte bine inchegata. am avut acelasi sentiment ca atunci cand legi doua piese de puzzle si iti dai seama ca se contureaza ceva. aceste doua versuri mi s-au parut ca omniprezente, aparute inaintea poeziei insasi. cu respect, floryn | |
| = ca bomboana pe colivă | Liviu Nanu [17.Oct.05 16:42] |
| Florin, ultima strofă este, așa cum ai sesizat și tu, ca bomboana pe colivă. Aici este mesajul, chiar dacă el este pregătit în strofele precedente. Este un experiment ludic, și se adresează unui public țintă, chiar dacă mai restrâns ca număr. Am încercat asta într-o serie de poeme din care aș cita aici doar două, ele având o formă oarecum asemănătoare: consolare și neanderthal. Onorat de trecere. | |
| = mici modificări | Liviu Nanu [04.Apr.06 00:19] |
| mici modificări în sprijinul prozodiei | |