| = cu drag alături de voi | Maria Prochipiuc [27.Sep.05 15:25] |
obosit de alb mă odihnesc privind spre două măceșe * mă odihnesc privind cum cerbii împing cerul spre albastru în zorii zilei cântecul cocoșului - tresară frunza * cântecul cocoșului sperie noaptea- foșnetul stelelor păianjen țesând – după atâta ploaie însfârșit soare! * după atâta ploaie tăcerea mea ca o umbră caldă aprinde focul! tâmplele bunicului uită, sunt ninse * aprinde focul! frunze amorțite se zvârcolesc în noi | |
| = inca o provocare | maria tirenescu [28.Sep.05 13:17] |
| Imi amintiti de acele poeme in lant pe care le scriu japonezii. Pacat ca nu ne putem intalni direct. Ar iesi ceva. Am sa incerc sa scriu un eseu despre speciile japoneze si apoi, daca se poate, sa incercam sa initiem un poem in lant. E o noua provocare. Ambilor, cu drag, Maria | |
| = Decembrie, Maria T. | Ivășcan Horia [28.Sep.05 13:39] |
| Decembrie, multumesc pentru replici, mi-a palcut in mod deosebit : "mă odihnesc privind cum cerbii împing cerul" Dupa cum "promiteam",iata ca au reinceput feed-back-urile :) Maria T., ca sa scri poeme in lant, eu zic ca ai nevoie de o anumita stare de spirit, sa te rupi de cotidian, atat cat poti. Multumesc pentru provocari si le astept cu drag pe urmatoarele. Cu respect, Horia | |
| = mai scrie! | maria tirenescu [26.Oct.05 09:22] |
Parcă sunt ninse tâmplele bunicului … Aprindeți focul! Obositor alb – odihna vine privind două măceșe Soare în sfârșit! După atâta ploaie, pasărea zboară. În zorii zilei cântecul cocoșului – frunza tresare Asa vad eu schimbarile. Fara regionalisme, fara metafore... Mai scrie! Am sa mai citesc... Maria | |