| + despre dragoste | Zavalic Antonia-Luiza [26.Mar.24 09:08] |
| “în lumina dimineții vedem cel mai bine petele de pe piele. îmbinările dintre oase. aparatele care se alimentează de la soare.” Nu știu cum acest poem a trecut neobservat. Un poem de impact, ca o un tablou în care îți privești inima așa cum este înăuntru. Este imposibil să fim vii fără să doară, să iubim fără să cunoaștem paharul suferinței. Este o legătură între toate extremele vieții și încă încerc să descifrez misterul ce le pune pe toate împreună, dar e aproape imposibil de vreme ce și noi suntem parte din mister. | |
| = Antonia | Daniela Bîrzu [02.Apr.24 06:57] |
| Antonia, iti multumesc frumos pentru trecere si semn ! | |