| = Părere | George Pașa [03.Mar.24 16:20] |
| Cred că ai început să scrii cumva prea monoton, în sensul că aceleași cuvinte se tot repetă obsedant în ceea ce scrii. Dacă vrei să realizezi un ciclu poetic al pietrei, te înțeleg. Nu spun că acesta a fost epuizat de neomoderniști și că nu ar trebui să mai scriem cu utilizarea acestui motiv literar, dar contextele se cam repetă. Și, în plus, ai tu ce ai cu „locul” acela pe care îl aduci din când în când în poezie, chiar dacă poate să fie foarte important pentru tine. Și eu mi-amintesc faptul că am scris despre un loc tot așa nenumit, dar nu l-am tot repetat și i-am găsit contextul adecvat. Nu spun că este un text rău aici. Doar această monotonie lexicală poate plictisi pe cititor, încât aceasta să-și spună: „Iar mă duc în pagina lui Stănică să citesc o variantă a aceleiași scrieri!” | |
| = până epuizez tema | Stanica Ilie Viorel [03.Mar.24 16:40] |
| mai este drum lung mai am de spus despre piatra infinitului despre cea a rătăcirii și altele... într-o călătorie dintr-un loc, așa este bănuiesc că este obositor, te cred voi încerca să mă strecor neobservat ca molia, doar sper să nu tulbur lumina aripile sunt arse mulțumesc pentru atenția acordată și pentru sfat | |
| = Completare | George Pașa [03.Mar.24 16:42] |
| Spre a nu fi înțeles greșit, să amintesc și celelalte cuvinte care intră în aceeași obsesie creatoare: „drum”/„cale”, „ziduri” (lipsesc aici, e drept, altele: „izvor”, „râu” (dar avem „sete”). A! uitasem, credeam că lipsesc „oasele”, dar sunt și ele la locul lor. (!) Dar despre ele nu pot glumi, doar asta rămâne din trupul acesta căruia îi acordăm atâta atenție. | |
| = Scuze, scriam în același timp | George Pașa [03.Mar.24 16:45] |
| Dacă este cum ma bănuit, atunci te las să termini ciclul poetic. Atunci îți spun cât a rămas original din demersul tău creator. Salutări cordiale! | |
| = George | Stanica Ilie Viorel [03.Mar.24 17:12] |
| de câte ori crezi că merită spus ceva, spune, nu-i nici deranj, nici supărare primesc cu interes | |