| = Leo, respectele mele | BogdanGeana [20.Sep.23 21:01] |
| am citit-o a treia oară și m-am hotărât, vorba unui standard swing: „you say potatoe, I say potato, you say tomatoe, I say tomato”. Tu vezi Pygmalion, eu văd Happy Prince. Și Agustin Cuzzani (Centrul înaintaș a murit în zori). Dar mai presus de toate, mă strepezește amurgul zeilor, continente întregi copleșite de zeppelinele prăbușite. P.S: Ai în primul vers un am am și în versul doi un vată. Și o minunăție de spleen. :) | |
| + minunată | Ottilia Ardeleanu [20.Sep.23 21:43] |
| sculptură în cuvânt! poemul curge așa de frumos, că parcă am vizualizat toate aspectele creației artistice. da, și acest poem este dedicat iubirii care poate fi extrasă din piatră seacă, comparabil mitului lui Pygmalion. un poem de o reală sensibilitate! | |
| = Tare frumos! | Dolcu Emilia [20.Sep.23 22:14] |
| Un poem care îti opreşte respiraţia. Cu stări limită, imagini tulburător de expresive şi un inefabil care nu se pierde cu firea. | |
| = multumesc Bogdan, Otillia, Enea Gela | Leonard Ancuta [21.Sep.23 14:21] |
| aprecierile voastre sunt minunate, ma bucur ca va place poezia mea. | |
| + Mă intrigă unde poate duce imaginația unui poet | Dragoș Vișan [28.Sep.23 14:32] |
| "Balerina" și "statuia" motive literare sau simboluri poetice. Să vină băiatul să mă ia la daltă, sunt sloi de șampanie un fluture chiar spumos, filigran de cristal Bravo, Leonard, e o declarație trăsnet. Până la final primelor trei strofe e aproape un splendid monolog liric, cu excepția admirației față de părului ce iese din comun, aprins ca cerul albastru. Pe urmă această confesiune se transformă în dialog. În rămâne împreună și în moarte. | |