| + mi-a plăcut | Stanica Ilie Viorel [02.Aug.23 15:11] |
| degajarea/nonșalanța în fața unei stări care, de cele mai multe ori, ne oferă angoase, insomnia călătoria în timpuri și interpretarea poetică a unor gânduri răsucite redescoperirea apoi finalul cu referire la alt eu cel mai bine este când totul se termină cu bine “blând” lasă acea senzație de liniște și împăcare | |
| = Anton, | Iulia Elize [02.Aug.23 15:59] |
| Și eu am un roman întreg cu Anton, am pasaje asemănătoare cu poemul dvs., am și backupuri la texte, de un an de zile și mai bine, vă doresc spor la scris. Nu știu dacă textul de mai sus are vreo legătură cu romanul meu, eu oricum am backupuri mai vechi decât acest text... Spor la scris... Sper că coincidența nu o să supere pe nimeni, vă repet am backupuri mult anterioare acestui text. Mă bucur că am trecut, toate cele bune și numai bine!!!! | |
| = Despre roman, | Iulia Elize [02.Aug.23 16:12] |
| Familia Anton mi-a fost vecină, de acolo m-am inspirat, dar e numai un personaj imaginar, cel real stătea la câteva case distanță și am fost prieteni în copilărie. (E numai un punct de plecare, tangențial, fără a-mi leza prietenul.) Romanul meu este și în mediul google (pe mail) cu acest nume, Anton, de aproximativ un an de zile... Textul de mai sus se aseamănă cu abordarea mea senzorială. Spun ca să nu apară discuții, de aici. Romanul meu este structurat pe mai multe volume, încă nu e gata, de-asta nu l-am publicat, încă. Aștept o părere și un răspuns. Eu nu o să îmi mai modific tot romanul, pentru un text ulterior materialelor mele de pe poșta electronică și de pe calculator... Vă mulțumesc. | |
| = sugestie | Stanica Ilie Viorel [02.Aug.23 16:20] |
| când se mai folosesc nume proprii pentru personaje să se adauge și inițiala tatălui, ca să nu fie confuzii | |
| = Explicație... Necesar.... | Iulia Elize [02.Aug.23 16:38] |
| E și de fantassy, e cam pe tipic, + Anton, e tematic cum am și eu, în roman. Doar ca să fie lucrurile foarte clare și să nu fiu acuzată că eu m-am inspirat din textul de mai sus... Doamne ferește, căci nu e cazul. Romanul meu e foarte vechi, l-am început din 2016, sper să îl termin, în curând. E nașpa, zic și eu, până când nu ai publicat, să apară ceva foarte asemănător, poți fi acuzat că te-ai inspirat... Al meu e în mail, de foarte mult timp, dar vreau să fie totul clar. | |
| = Observație... | Iulia Elize [02.Aug.23 16:41] |
| Poate, mai sunt și coincidențe de nume, în această lume, ce să zic... | |
| = Răspuns... | Iulia Elize [02.Aug.23 17:33] |
| Am modificat, la mine în roman. Puteți folosi liniștit Anton, oricum nu îmi era un nume personal sau amprentat. Am ales un altul. | |
| = Iulia | Stanica Ilie Viorel [02.Aug.23 18:06] |
| Când vei publica romanul, cumpăr cartea și eu, cu pixul voi scrie numele personajului Anton, peste cel ales de tine. De dragul primului născut din imaginație:) | |
| = virgulă după | Stanica Ilie Viorel [02.Aug.23 18:09] |
| pixul | |
| = Observație... :) | Iulia Elize [02.Aug.23 18:22] |
| Ba nu.... Că la cestălalt țin. E Matei... Un nume foarte drag, mie. Nu e voie, decât Matei... Are un pic legătură cu Medeea, că e tot cu M. Glumesc, idei de prin roman... | |
| = domnule Stănică | Ioan Postolache-Doljești [05.Aug.23 08:44] |
| pentru atenţie, cuvitele bune şi ţânta de pe frunte calde mulţumiri. cu stimă, Ioan. stimată doamnă Iulia, Anton al meu e nume mic. săritul ochiului din cap e-un fapt real nu fantezie. pentru a evita orice suspiciune, daţi-mi un nume care-o fi şi pe Anton îl las în plata şi cu şnapsul lui, că el demult a pus cititu-n cui... păcat ar fi să renunţaţi la Anton cu care staţi în gând de şapte ani. aştept. cu stimă şi respect,Ioan- | |
| = domnului Stănică: | Ioan Postolache-Doljești [05.Aug.23 08:45] |
| mulţumiri pentru atenţie, ţintatul pe frunte şi pentru vorbele bune. cu stimă, Ioan. doamnei Iulia: Anton al meu e nume mic. săritul ochiului din cap e-un fapt real nu fantezie. pentru a evita orice suspiciune, daţi-mi alt nume, care-o fi, şi pe Anonul meu îl las fără regret, în plata şi cu şnapsul lui, că el demult a pus cititu-n cui... păcat să îl abandonaţi aşa uşor pe Anton după atâţea ani de tăinuire-n gând. aştept. Ioan, cu stimă. | |