| + aceste nimicuri | Stanica Ilie Viorel [26.May.23 13:20] |
| lumești pe care le furăm Dumnezeului până când suntem doar niște hoțomani care se văicăresc, uitați dăm la schimb ca și când am crede că așa urcăm treaptă cu treaptă lumește interior schimb de roluri, umil mi-a plăcut | |
| = inițial, | ana sofian [26.May.23 13:51] |
| am vrut să numesc poemul hoție, se vede treaba ca aceasta era și ideea. Cumva ne văităm până la final și nimic nu ne e de ajuns... Mulțumesc de stea și de lectură. | |
| + Presimțiri | Dragoș Vișan [27.May.23 09:18] |
| Un cântec ciudat, c-o amestecare de senzații. Starea de înstrăinare este amplificată de sunetele naturii, ale vrăbiilor zăpăcite în ultima parte a nopții, spre zori, ce anunță o nouă zi în care ne împiedicăm de greutăți, drame, inerții existențiale. O să fim și orbi într-o zi de stingere pentru toți. | |
| = Dragoș, | ana sofian [27.May.23 17:25] |
| nevederii noatre îi va fi oare de ajuns lumina altora? Sau cântecul lor? Stă în firea omenescului să pună întrebări...Mulțumesc de semn! anna | |
| = Lumina mea e și ea mai schimbată | Dragoș Vișan [27.May.23 18:33] |
| Și titlul este superb ales. Felicitări! Lumina altora a fost mai de mult. | |