Comentariile membrilor:

 =  parere
Stoica Dan
[13.Jul.20 15:15]
Poate ca voi reveni asupra acestui text cu un comentariu mult mai amplu. Inainte de a face asta insa as dori sa te intreb, Ionut, daca esti sigur ca stii tot ceea ce este de stiut despre Alfred Kinsey, daca stii in ce au constat cercetarile sale, ce a experimentat mai exact, ce tip de viata personala a avut si... multe alte aspecte trecute cu vederea in articol care, dupa parerea, pun serios la indoiala foarte multe aspecte etice si deontologice ale activitatii sale.

Momentan ma limitez la a spune numai asta.

 =  Dragă Dan,
Ionut Popa
[14.Jul.20 09:27]
În primul rând, îți mulțumesc pentru lectură și comentariu. În funcție de timpul de care dispui, un comentariu mai amplu ar fi oportun.

În al doilea rând, da, cunosc acuzațiile care i-au fost aduse lui Kinsey, de aceea mă surprinde un pic afirmația ta potrivit căreia multe aspecte au fost trecute cu vederea în articol. Da, am trecut cu vederea elementele frapante caracteristice zvonisticii și care nu s-au soldat cu capete de acuzare aduse de organele de aplicare a legii, însă am menționat o serie de reacții critice la adresa lui Kinsey, ceea ce mă determină să sper că ai ajuns cu lectura la pasajele respective și că nu te-ai oprit la prima semnalare a numelui Alfred C. Kinsey: „Descoperirile lui Kinsey au reprezentat un şoc pentru instituţiile sociale (în special pentru biserică), fapt ce i-a adus acestuia o serie de critici, culminând cu pierderea unor sume de bani ce urmau să-i revină cercetătorului din sponsorizări pentru a-şi putea continua cercetările. Rezultatele studiului său arătau că 92% dintre bărbaţi îşi procurau plăcere prin masturbare, în contextul în care, ne spune Streitmatter, „Academia Navală a Statelor Unite insista ca un candidat «să fie respins dacă era examinat şi se descopereau urme de masturbare»”. De asemenea, „85% dintre bărbaţii căsătoriţi făcuseră sex înainte de căsătorie; 50% dintre bărbaţii căsătoriţi făcuseră sex în afara căsătoriei; 37% dintre bărbaţi avuseseră, cel puţin o dată, orgasm prin intermediul unui contact homosexual”. (Kinsey apud Streitmatter, 2006, 14) Bineînţeles, asemenea descoperiri au generat critici vehemente şi au stârnit indignare morală în rândul celor pentru care moştenirea religioasă era încă literă de lege. „Preşedintele Universităţii Catolice l-a denunţat pe Kinsey pentru că publicase «cea mai anti-religioasă carte din toate timpurile», editorul unei publicaţii religioase l-a acuzat că era «împotriva purităţii, împotriva moralităţii, împotriva familiei», iar Norman Vincent Peale, preotul unei mari biserici din New York şi mai apoi autorul cărţii «Puterea gândirii pozitive», a contrazis definiţia lui Kinsey despre «normalitate», spunând «Indiferent câţi criminali ar fi, crima nu va fi niciodată un lucru normal».” (Streitmatter, 2006, 14) Următoarea carte publicată de Alfred Kinsey, „Comportamentul sexual al femeii”, a stârnit replici şi mai violente, întrucât aceasta vorbea despre mame, surori, fiice şi soţii, care erau etichetate drept pure şi asexuate. Astfel, „62% dintre femei se masturbau; 50% dintre femeile căsătorite făcuseră sex înainte de căsătorie; 26% dintre femeile căsătorite făcuseră sex în afara căsniciei; 13% dintre femei avuseseră, cel puţin o dată, orgasm prin intermediul unui contact homosexual.” (Kinsey apud Streitmatter, 2006, 14)”

Cu toate acestea, influența lui Alfred Kinsey a fost una reală și este acceptată ca atare în mediile academice, de aceea consider că numele Alfred C. Kinsey nu trebuie să lipsească din niciun text care abordează un subiect precum cel pe care l-am propus cititorilor, pentru că, dacă ar lipsi, acest lucru n-ar fi decât o dovadă de partizanat și ocultare a unor realități din istoria recentă a omenirii pe criterii subiective. Mai mult decât atât, lucrarea de față nu gravitează exclusiv în jurul lucrărilor lui Kinsey, ci aduce în discuție contribuțiile pe care acesta le-a avut la cunoașterea unui subiect pe-atunci tabu. Un alt aspect care ar trebui să fie, de asemenea, evident și care nu ar necesita o notă suplimentară rezidă în faptul că aici nu este vorba de biografia lui Kinsey, astfel încât o prezentare exhaustivă a vieții acestuia nu și-ar avea locul. Consider că relevarea criticilor aduse acestuia în maniera în care am făcut-o este suficientă pentru miza acestui articol.

În fine, consider o dovadă de igienă intelectuală faptul de a nu lua în seamă acuzațiile la adresa oricărui individ care nu sunt și probate, dar despre care putem fi siguri că vin dintr-o zonă de partizanat - de altfel, era previzibil că cercetările sale vor stârni reacții vehemente din partea unor agenți interesați din societate, precum instituția clericală, mai ales în perioada în care le-a desfășurat.


Cu stimă,
Ionuț Popa




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !