| = - Onorant - | Iulia Elize [10.Mar.18 00:24] |
| Mulțumesc mult editorului pentru recomandare, pentru însemnul cu roșu! M-a bucurat! | |
| = gură de aer | Bogdan Nicolae Groza [11.Mar.18 02:44] |
| poezie de o feminitate suava, cu un mod de constructie interesant, ca o colonada, care da impresia unei respiratii scurte, sacadate, cat sa mai iei o gura de aer si apoi sa continui a dansa alert, "prin odaie, covrig, cu genunchii la gură". Ce poate fi mai duios decat "un înger domestic frumos, care plânge de îi cad toate oasele"...? remarc totodata regionalismul ”acușic” care dăo savoare aparte poemei. | |
| = - d.lui Nicolae Groza - | Iulia Elize [11.Mar.18 11:57] |
| Mulțumesc pentru popas, a fost un poem scris cu destulă râvnă, mă gândeam că e numai potrivit să fi scris acum pe tema dragostei, cum martie aparține în speță femeilor și florilor, și poeziilor care le fac lor cinste. E bine să scriem și să ne transpunem prin tema dragostei așa; știm, lumea este plină de frivolități și de gesturi inutile, dacă nu ar fi dragostea, ce ar mai fi... Poate doar un nour întunecat și fără grai, ori pustietate. Un blanc insurmontabil, unul care nu se (mai) poate depăși. Asta ca să plasticizăm puțin nonsensul care ar apărea dacă nu ar mai fi iubirea așa cum e... Adică foarte frumoasă. Vă mai aștept, desigur, pe la mine prin pagină! | |
| + Badabim badabum, arrivato Zampano | mihai amaradia [17.Mar.18 16:51] |
| La inceput am crezut ca se vb despre mama ta, apoi am vazut ca e despre un altfel de dragoste, un poem scris frumos chiar daca unel meetafore sunt vadit cautate, substantial poemul castiga, contructia mai se leagana pe ici pe colo, apoi nu inteleg versificatia aceasta asezarea lui in pagina, oricum placut | |
| = *** | Iulia Elize [17.Mar.18 20:00] |
| Mihai, e bine că ai dus poemul, totuși, cu bine până la capăt! :) Și că a plăcut! :) Eu așa zic, nițel șugubăț! Și, lăsând gluma aceasta nevinovată la o parte, îți mulțumesc pentru trecere, însemnare, și strălucitorul felinar care e plăcut luminător... Mai e mult de scris, mai e de învățat (mereu) și de adnotat, pe marginea oricărui text, asta e, cu anii (și noi, adică autorii) ne vedem textele cu alți ochi și probabil poemul și impresia, după sufletul și mintea fiecăruia... Of, sunt cazuri care după ani șterg. Să ne abținem, zic. Adică să facem asta... Îți Mulțumesc! | |