| = Bal mascat | razvan rachieriu [16.Sep.05 14:26] |
| Absorbim lumea prin iris, o modelăm după propriile noastre percepții cu materia subiectivității imanente structurii ființiale și apoi o expulzăm în realitate. Bolnavi de iluzii și obsesii , “ne strigăm în piața” minții , cu gânduri expuse pe tarabe, “orele insomniilor și deșertăciunea imaginației” care transformă ideea în spectru lăsându-și haina albă pe coală și îmbrăcând cu mantia spaimei “schilozi de trup și de suflet”. Viața – ca “un fluture de seară” ieșit din crisalida dogmelor și care se arde de lumina puternică a unei iluzii incandescente – este o comedie funestă jucată de paiațe și un bal mascat în care mizeriile, urile și urâțenia dansează hilar și grotesc. | |
| = chemare la scris... | Elena Albu [22.Sep.05 13:41] |
| Hei, unde esti? M-am obisnuit sa te citesc si acum dispari?! Fa un ,,exercitiu de sinceritate'' si mai posteaza ceva :)Ti-am spus eu ca nu e bine sa fii lup domestic :D Spor la lucru ! PS. Primele doua strofe si urmatoarele trei versuri mi se par cele mai sugestive pentru ideea poeziei de aici . | |
| = decesul unei măști | Marin Constantin Daniel [02.Oct.05 19:06] |
| Am convingerea de a fi găsit aici în aceste rânduri cea mai bună creație a ultimelor săptămâni pe Agonia și poate că acest lucru este influențat de exercițiul domnului Vasile Munteanu; și-a găsit dânsul puterea să arunce tinichelele de pe cărăruia sinceritatii nu închide ochii trecând pe lângă violuri colective și poate doar cu ajutorul insomniei își dăruiește în primul rând lui certitudinea nu iluzia unei lumini regăsite în ochii nevăzuti ai cititorului. E frig, e umezeală și astăzi a ars ceva în scena aceasta mare, decesul unei măști - nașterea unui adevăr. | |