Comentariile membrilor:

+ Anne,
Ștefania Pușcalãu
[06.May.17 15:20]
Te-am citit de-a lungul timpului și am apreciat dintotdeauna scrierea ta încărcată de sensibilitate și sinceră. Ai așezat cu măiestrie greul în versuri precum: “ești urma din urmă a umbrei Lui și încapi /într-un sac din pânza necunoașterii umane”, “și nu mai poți să plângi vreo două luni/după ce pleacă o parte din tine la ceruri “ apoi ai pus lumină aici: “ceri pauză ți se dă mai departe” [...] “și mergi înainte cu toate/privind inima ta/ca pe un cactus înflorit în alb”

Cu drag de tine, om frumos,


 =  e greu să crezi în mângâierile pământului...
Teodor Dume
[06.May.17 15:44]
deosebită deschiderea!
un test rotund și împlinit care mă face să revin în pagină.

de memorat:
"e greu să crezi în mângâierile nisipului
când pământul lunecă și mușcă din viața ta"

 =  ***
Bejliu Anne-Marie
[09.May.17 21:00]
Mulțumesc din toată inima, Ștefania!

Vă mulțumesc frumos, domnule Teodor Dume!

 =  „și poate că nu mai îndrăznești să-i atingi geometriile magice cu erori. p
Tania Felicia Kubitza
[11.Jun.17 18:43]
Un poem magic,profund. Te-nalță, te rotește, te uimește și te fascinează.
Trezește o explozie de trăiri. Sensurile sunt ca un diamant cu multe fațete bogate în mesaje diferite; descifrabile poate prin nenumărata recitire a poemului.

Excelent.




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !