| + ted | Virgil Titarenco [16.Sep.05 00:02] |
| excelent. ascult Shostakovich și citesc. sînt unele locuri unde poate aș mai modifica pentru că după părerea mea sună comun sau necizelat dar per total are "mușcătură". cînd mai citesc odată cred că aș scoate două texte de aici. unul pînă la "că aș putea coabita cu iluzia ta de pe cel mai aproape perete" și celălalt după. "și numai scara de lemn afumat ce duce spre clopotniță părea să cunoască rotunjimea liturghiilor în care literele sufletului se amestecau inevitabil cu transpirația palmelor" bine scris. | |
| = Virgil | Vasile Munteanu [16.Sep.05 08:47] |
| "ascult Shostakovich și citesc"; ma bucur ca lectura nu ti-a intrerupt placerea de a asculta - e un compliment frumos :); cat despre cele posibile doua pari, eu stiu ce sa zic? incearca si tu sa le citesti ca pe un "opus" :); multumesc mult de re-venire. acelasi, | |
| = . | Vasile Munteanu [16.Sep.05 08:56] |
| Virgil, scuza-mi "starea noctur-matinala": cele doua parti, evident... | |
| = Prima impresie, "fierbinte", pe "negandite" | silvia caloianu [16.Sep.05 09:47] |
| Vasile, nu imi place titlul si, cauza din care am intrat foarte greu in poezia aceasta. nu doar pentru ca nu incape in ratiunea mea o violenta "domestica"... altceva: poemul incita,da, si inca mult, pe alocuri, dar imi da si o imresie de "ploaie ciobaneasca". poate era mai bine sa faci din el macar doua poeme? | |
| = câte una | ioana cheregi crișan [16.Sep.05 14:01] |
| trebuie să recunosc că te citesc constant. sunt de-a dreptul impresionată de tumultul poetic pe care îl reverși peste noi, cititorii. ce mă impresionează și mai mult este originalitatea textelor, dar în aceeași măsură sunt cucerită și de rima ascunsă din text. totuși, trebuie să spun că mi se pare prea mult. eu îmi iau azi numai o strofă: "am să merg acolo ca acuzat voi refuza apărarea din oficiu voi recunoște deschis: insomnia mea e o formă de parasuicid detest gândul de a dormi anonim și atunci iau o gură de vin și în timp ce tu citești „potirul nesecat” ca eu să mă las de băutură scuip semințe de strugure în capul fiecărui șoarece indiscret" care e un poem de sine stătător. mai târziu voi lua alta. titlul îmi place mi se pare foarte original. cu respect și admirație, ioana. | |
| = pur și simplu | Mihai Tita [16.Sep.05 14:35] |
| "sau pur și simplu ochiul vânăt de pe cer este luna violată domestic" Nu este atat de rau pe cat pare.. :) Prima strofa imi place foarte mult. Mai ales "vitraliile catedralelor ipocrit colorate în sfinți"; foarte dur adevar. Imperfecti, lenesi, fricosi, " idioți până la naturalețe". Văduvii și văduvele unei fericiri atât de înalte încât nici unul dintre noi nu va apuca să vadă muntele ruinat. Uneori suntem furiosi pe pamantul din care iesim. Dar repet, nu este atat de rau pe cat pare.. Numai bine. Te citesc in continuare. | |
| + o luna violeta | Andu Moldovean [16.Sep.05 16:00] |
| Se spune ca intelectul este dat omului ca sa cunoasca adevarul. Eu cred- spunea Tutea intr-una din vorbirile sale memorabile, ca intelectul este dat omului nu ca sa cunoasca, ci ca sa primeasca adevarul. Un poem plin de forta si in acelasi timp de o delicatete care parca vine din credinta. Vasile ne ofera aici o mostra de scriitura bine inchegata, as numi-o substantiala, nu vreau sa intru intr-o analiza detaliata din lipsa de timp. Intr-adevar avem de-a face cu doua hai sa le spunem miscari, dar eu nu le vad in antiteza, ele se intrepatrund acolo unde esenta poemului cere ceva asa, ca o interventie a corului antic, un destin parca, o revelatie. Tehnic vorbind, se mai poate lucra, dar ce mai conteaza? Singurul lucru care mi s-a parut un pic fortat este rochia aia de mireasa si gainaturile... are parca ceva infantil, imatur... no ofense, e doar parerea mea. Las aici si eu un semn instelat. Un poem adevarat. Felicitari Vasile! Bobadil. P.S. E socant, se poate vorbi la nesfarsit despre sintagma din finalul poemului, eu insumi am oscilat de doua-trei ori s-o numesc fie geniala fie neinspirata, pana la urma am conchis: e de-a lui Vasile si e buna! E buna, dom'le! | |