| = dialog imaginar | Ana Urma [10.Mar.17 09:54] |
| Imi place acest dialog imaginar și totuși credibil, antitetic; un mod plăcut de a sparge blocajul și a împărtăși gânduri, de a scoate poezia la lumină; pasajul următor este unul edificator: /în reveriile noastre comune distanța se face copac noi copiii marii amatori să-i populăm înțelesurile... / | |
| = Mulțumesc frumos, Ana Urma! | Daniela Luminita Teleoaca [10.Mar.17 12:34] |
| ... uneori este mai bine / mai înțelept (plus inteligent) / mai eficient să ne limităm... nemărginit (!!) la "stadiul de reverie / imaginație / vis"...(abstracție făcând de acel... "păcat cu gândul"!), poate (și) pentru că impactul "realului" se poate dovedi unul nu foarte ușor de suportat! Și, da, este de dorit să spargem "blocajul", pt că monologurile pure - s-a dovedit în timp - nu se soldează cu cele mai fericite consecințe. S-o facem, mai ales că spațiul estetic (încă) ne garantează găzduirea... necondiționată!! | |