| = " Mașinăria a început să zumzăie,"... | Ioana Geier [26.Jan.17 23:21] |
| Matroz, tu prin Oceanul Indian pui neuronii la treaba? Imi place cum scrii. Uita de sefii tai si inhibitii... tematica e buna si poti scoate un roman "misto". Eu vad totul ca pe un mixt, jurnal-file de roman, oare ma-nsel? Salutari din Bayern! joana | |
| = Mările noastre | Dorel Neacsu [27.Jan.17 06:32] |
| Și cum să-l numesc, Joană?! "Jurnal de bored"? (scuze, frate Jean Bart...) . " Cartea măruntelor mele fapte de arme"? "Un veac de salinitate"?. Cu o prefață în care voi asigura cititorul că-l voi plictisi de moarte? :)). Nici măcar eu nu recitesc filele astea... Tu o faci fiindcă, probabil, într-o altă viață, ai cutreierat locurile de pe unde scriu acum. Altă explicație n-am, la faptul că mă citești... | |
| + Proză umoristică | Rodean Stefan-Cornel [27.Jan.17 07:21] |
| Domnule Neacșu, Încântat să vă cunosc! În opinia mea, textul de mai sus reprezintă proză umoristică de cea mai bună calitate. Mi-au plăcut, cu deosebire, următoarele: - că ne prezentați niște fapte cotidiene, amuzante, aparent fără prea mare importanță, dar din care trageți, la final, o concluzie (un fel de morală) amuzantă și deșteaptă în același timp; - că textul dumneavoastră se înțelege foarte ușor și de către „nemarinari”; - că practicați o scriitură alertă, cu dialoguri oarecum „neconvenționale” și cu un limbaj aparent economicos, dar foarte sugestiv și adaptat personajelor și mesajului; - că nu urmăriți să șocați nici prin subiect, nici prin întâmplări, nici prin excese de limbaj sau prin alte artificii, totul curge firesc, plăcut, într-un stil care care mie îmi place. Numai bine! Cornel Rodean | |
| = Domnule Rodean | Dorel Neacsu [27.Jan.17 16:23] |
| Opinia dumneavoastră mă onorează, ca să spun doar puțin despre bucuria cu care am primit comentariul la textuleț și steluța... Nu am știut, despre el, că poartă calitățile amintite de domnia voastră. Citindu-vă, apoi, textele de pe agonia, am tras concluzia că e musai să aveți ceva dreptate, ca fin utilizator într-ale umorului. Vă mulțumesc, în primul rând pentru cultivarea cu sârguință a unui fruct pe cale de dispariție, între semenii noștri. Dacă am pune pe felia zilnică un strat subțire de (auto)ironie, am reuși să trăim oleacă mai sănătoși. Vă las acum, ocupat să vă vizitez pagina... | |