| = Te inalti nespus de mult prin poezii | razvan rachieriu [20.Oct.15 09:49] |
| Nu-ți dorești “dulcea ispită, liniștea, alunecarea în somnul” diurn, căci ele “periclitează arhitectura” vieții, ci vrei să “încolțească sămânța” “înluminării”, iar “esența” care-și găsește echilibrul “pe tăișul pumnalului”, își mărește “aderența la miracol”. “Escaladezi necunoscutul” și când ajungi în vârf, constați că el a existat printre noi, sub diverse forme. Reușești să te înalți atât de sus prin poezii, încât mi se pare că ai atins transcendentalul. | |