Comentariile membrilor:

 =  fluturi
Marcel Vișa
[08.Aug.15 17:46]
extraordinara prima strofa.

+ nu remarc
Liviu-Ioan Muresan
[08.Aug.15 18:10]
poemul în sine, ci perseverența, limbajul pe care l-ați/vi asumat. Nu doar că e inconfundabil, e deja o marcă. Se poate vorbi mult despre evoluția unui poet/scriitor, vi s-a reproșat lipsa evoluției. Pentru mine chiar această perseverență e evoluție. Miza, fiind aceeași, șansele cîștigului cresc, cum ai pune la loto aceleași numere timp de mai mulți ani. Ei, fluturele acela e cîștigător. Apare pe bilet. Și tot mai mulți își vor încerca șansa. Cuvinte repetitive, poem de poem, sapă în adîncul cititorului atent și îl întărîtă în descoperirea sensului unic. Un poet de studiat: Teodor Dume.

 =  .
ștefan ciobanu
[08.Aug.15 20:29]
hmm
1. daca e intuneric, cum de sunt umbre?
2. suvitele sunt lungi (vezi dex)
3. si daca e vorba de suvite, nu ar fi mai potrivit /imi desir.../?
4. ''nu ar fi existat''?. cam nefericita exprimarea

 =  o nepermisă părere
oancea sorin
[09.Aug.15 15:08]
Ritmată ca o funcție cosinus curgerea melancolică produce un zâmbet senin cu ochii stând să lăcrimeze
Vocabularul suficient și mediu amplifică comunicarea prin exagerării proprii lirice în sensul unor cuvine
Metafora "urme de fluturi" imprimă trecutului efemerul și frumusețea planării de o zi.
Altfel ar fi și componenta zborului pierdut evocată în ultimul vers "doar urme de fluturi", expresia răsturnând imaginea palmelor goale (neputință) din anterioară în prezent.
Cu umilele mele păreri vă dăruiesc o lacrimă de bucurie.

 =  mulțumesc domnilor; Vișa, LIM, Ștefan Ciobanu...
Teodor Dume
[09.Aug.15 15:25]
marcel vișa,
mulțumesc pentru remarcă.mă bucur că strofa întâi a plăcut în modspecial.

liviu ioan mureșan,
da, acele repetiții fac parte din mine (noi) și sunt inseparabile față de ceea ce simt și ceea ce explorez în felul meu și nu într-altul. mă bucur că textele mele sunt inconfundabile tocmai pentru că privesc din diferite unghiuri aceleași stări. s-ar putea că pe unii să incomodeze felul acesta de a scrie dar ăsta sunt eu și în mine, nu în altă parte, caut răspunsurile despre ceea ce sunt și despre ceea ce posibil voi fi...
strategia vieții, a existenței în sine, este foarte complexă și nu constă doar în sentimente de dragoste și iubire etalate clișeic în literatură. toți știm să scriem poezii de dragoste dar niciodată nu ne-am întrebat de unde vine ea?, cine suntem și încotro ne îndreptăm? care ne este rostul nostru aici și până când? ce este în fapt moartea?. știu că sunt subiecte care plictisesc dar direcția căutării mele este foarte bine definită în tot ceea ce scriu.
îți mulțumesc pentru răgazul de a te opri înlăuntrul meu pentru a vedea dincolo de ceea ce unii nu văd.

ștefan ciobanu,
pentru mine este o mare onoare trecerea și semnul lăsat chiar dacă unele cuvinte , pe care le-ați enumerat, nu par lămuritoare. nici nu trebuie.
întunericul naște lumina iar lumina, umbra.


mulțumiri de suflet tuturora.mă bucur că v-am avut oaspeți.îmi sunteți dragi și bineveniți orișicând.

cu sinceritate,
teodor dume,

 =  mulțumesc, oancea sorin...
Teodor Dume
[09.Aug.15 15:30]
oancea sorin,
în timp ce elaboram commul pentru distinșii mei colegi de mai sus a apărut și comentariul d-voastră pe care-l consider ca pe un semn de citire atentă venit de la un cititor fidel.
apreciez modul de interpretare a mesajului.

cu sinceritate,
t. dume,




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !