| = "linistea corodeaza materia" | elena katamira [05.Aug.15 12:37] |
| navalitoar text, nu am stiut cum sa-i zic altfel! si un titlu inspirat, sugereaza foarte bine ce va urma. | |
| = multumesc | Marcel Vișa [05.Aug.15 13:07] |
| Elena, popasul tau ma onoreaza! | |
| = Impresie | oancea sorin [05.Aug.15 22:20] |
| Poezia e bună, adolescență târzie cum laude, aș sugera să o pui la texte cu conținut explicit, sugerează suicid totuși. Liric emoționat, dezertare, luptă soldat, astea-s tranșeele lirice Un cuvânt scurt: " poezia e un multiplu în funcție de sufletul din care se naște, nu există comparații doar marketing" P.S. un ceai de trandafir cu scorțișoară cam astă e gustul pe care-l are poemul tău. Succes și indpirație. | |
| = sniper elite | valentin ionut [05.Aug.15 15:22] |
| Medal, call of..., far cry, samd, o poezie in joaca, daca ne lu dupa simularea x din fereastra etc . Nu poate sa impresioneze oricat ar fi de contrazisa afirmatia si asta pentru ca este neverosimil si neserios sa facem profunde schemele generate de joc. Limbajul e aparent grav. Numai bine! | |
| = Ionut | Marcel Vișa [05.Aug.15 15:47] |
| Daca pe tine acest text te duce cu gandul la niste jocuri pe calculator, e grav.Ma intreb ce cauti pe un site literar? te plictisesti? exista site-uri pentru gameri inraiti, exista forumuri, enjoy... | |
| = mie | Ottilia Ardeleanu [05.Aug.15 18:20] |
| mi se pare a fi vorba despre un război cu sinele, generalizat, și care (nu) poate fi câștigat de cel "de alături" - chestiune de circumstanțe, singurul război care este din start pierdut este cel împotriva morții. din punctul meu de vedere, este un text reușit și la nivel de idee și la nivel de transpunere. | |
| = nu trage dom semaca, sunt eu lăscărică | Anghel Geicu [05.Aug.15 22:59] |
comisarul moldovan ar fi invidios pe acest personaj din text. parcă'l văd pe srgiu nicolaescu [fie-i țărâna ușoară] cum îi îngheață lui arma în mână și cum ciuruie el tot ce mișcă. lăsând gluma la o parte, nu pot să nu remarc noianul de adjectivizări, lipsa de idei ducând poezia, dacă textul ăsta se poate numi poezie, spre o zonă, care, din păcate, nu poate decât să nască zâmbete, multe zâmbete cum adică; "rima lor atinge cuiburile de mitralieră" mă întreb?! deci, rachetele care "brăzdează carnea albastră a cerului" au rimă apoi, concluzia că pentru război nu există antidot. nimic mai fals. pacea, domnule! pacea. o fi auzit autorul acest cuvânt? mă îndoiesc și tot așa, un fleac... | |
| = ... | Marcel Vișa [05.Aug.15 23:58] |
| Sorin, multumesc pentru popas! Ottilia, incantat de vizita ta! Geicule nu ma obosesc sa iti raspund, ar insemna sa ma cobor la nivelul tau ... O seara faina dragii mei! pac pac! | |
| = razboiul din oglinda | ștefan ciobanu [07.Aug.15 23:04] |
| este o poezie in care poetizezi excesiv, vrand sa o dregi din loc in loc cu exprimari realiste. ''moartea și-a aflat habitatul perfect '' - moartea are habitatul perfect oriunde, oricand. intreaga lume e habitat perfect pentru moarte. ''rachetele brăzdează carnea albastră a cerului - carnea albastra???? rima lor atinge cuiburile de mitralieră sar schije din piciorul metalic al lui Dumnezeu ''- aici inseamna ca piciorul lui dumnezeu a explodat, pt ca doar din proiectile sar schije. imaginea cu piciorul de dumnezeu explodand ar fi buna, dar aici nu ''rimeaza'' ''mă gândesc că nu există antidot pentru război iar oamenii au termen de garanție după ce expiră service-ul ceresc nu mai asigură reparații '' - intreaga strofa este o platitudine 1. este stiut ca nu exista antidot pt razboi 2. ''oamenii au termen de garantie'' e o metaforizare a faptului ca omul moare 3. cand, in afara de coborarile divine, a oferit cerul reparatii? ''printr-un simplu clic pe trăgaci aș putea să evadez din infernul acesta '' - nu ai creat o stare de infern ca sa ma convingi ''în colțul de sus al vieții există un X - cred ca singurul vers bun din poezie dar arma mi-a înghețat în mână și mi-e greu să-mi țintesc îngerul de la distanță '' - aici miroase a nichita ''trasul la țintă în icoane e tot un fel de voodoo cu taxa inversă aș putea să dezertez cu zâmbetul pe buze '' acel tot este in plus, taxa inversa nu spune nimic ''nu mai cred de mult în oameni - ce rost are versul asta in economia poeziei? dar picioarele mi-au înghețat în bocancii rupți de lungile marșuri în tăcere - ce rost are acel /dar/? liniștea corodează materia '' - as zice ca linistea coordoneaza materia, vezi spatiul cosmic. vezi ca mai ai imaginea de mars la inceput. ''să spargă cineva oglinda în care mă privesc camaradul de alături zâmbește trist prin mine'' - aici ai simbolul oglinzii si al dublului, pe care le-ai folosit ca arma finala. vezi ca este o poezie care vorbeste despre un razboi, mai mult interior decat unul real, un razboi pe care il tratezi prea metaforic, din care te gandesti sa evadezi/dezertezi prin sinucidere. dar, o simpla autoanaliza te face sa lasi pistolul jos. razboiul se duce, prin intermediul oglinzii, pe frontul neimpacarii de sine. | |
| = stefan ciobanu | Marcel Vișa [08.Aug.15 10:52] |
| multumesc pentru popas.nu o sa te contrazic dar nici nu sunt de acord cu tine peste tot. oricum, e un comentariu constructiv si apreciez. | |