| + ia! totul e comestibil... | Teodor Dume [29.May.14 17:25] |
| un text pe muchia de 180 de grade citit fără a ține seama de titlu, dar perfect unghiul privit din titlu, care de altfel motivează întregul de aici. da, titlul defalcat în șuvițe definește o societate, o lume uitată în subconștientul ființei. un text bine punctat și reliefat aprecieri și o stea care va lumina, precum o lumânare, în sufletul înegrit al "hapsânilor" da, ia! totul e comestibil | |
| + V.Potra-les fleurs du mal | Nache Mamier Angela [29.May.14 17:42] |
| un poem angajat ,revoltat,scris cu nerv si cu pofta de a da "cu barda" ...de când lumea,poetul apartine cetatii,îsi da corpul(cuvintele,inima,sufletul) ,scrie "avec ses tripes","albatros" prins în furtuna vremilor dure ... cotidienista,formula este deja cunoscuta,dar tehnica nu mai conteaza când realitatea este mai taioasa decât orice imaginatie ,cât ar fi ea de fertila,(utilizata de unii pentru a falsifica realitatea,a o "înfrumuseta" cu siropuri puerile) o voce a adevarului,solidara cu cei "umiliti si obiditi" ca si cum semenii nostri au venit pe lume sa fie spulberati de un sistem represiv si inuman un text-slam care probabil ca se recita cu patos si succes la public ,trezeste constiintele ader la acest continut ,ader la mal être poetului ,care biciuieste obrazul hapsânilor avec les fleurs du mal ...ultima strofa schimba fata lumii caci poetul încearca sa propuna solutii salvatoare ..ton mesianic,dar de ce nu ?! | |
| = Multumesc, dar uitasem o strofa | Victor Potra [29.May.14 20:09] |
| La copy-paste s-a pierdut ultima strofa. Sper sa nu va schimbe radical perceptia si aprecierea. Multumesc. | |
| + îți va sparge carapacea | Ioan-Mircea Popovici [30.May.14 07:42] |
| o rană deschisă citică-n perspectiva inversă ca-n tehnica icoanei "doar de milă să te temi căci de te va cuprinde o singură dată atunci îți va sparge carapacea și vei fi om" | |
| = Multumesc | Victor Potra [30.May.14 11:03] |
| Multumesc pentru apreciere, domnule Ioan-Mircea Popovici. | |
| = felicitari | Bodea Diana Mihaela [02.Jun.14 22:24] |
| Mi-a placut mult poemul. Suferim de orgolii mai mari decat matricea lor si de tot soiuri de manifestari firesti ale acestuia. Intr-un atare context, mila chiar ramane un fel de ultima reduta sau ultima forta de atac. Si pana la urma reduta sau atac la ce? La omenesc? Poezia asta ma face sa ma intreb cu mai multa semnificatie ca pana azi daca chiar asa ne sperie omenescul, daca chiar asa am uitat sa fim oameni. Una peste alta, felicitari pentru poem! | |
| = Omenia - o slabiciune | Victor Potra [03.Jun.14 10:30] |
| Multumesc pentru lectura si gandurile impartasite, Mihaela. Si da, cred ca in societatea moderna omenia este considerata un semn de slabiciune, chiar de inadaptare uneori. | |