| = Relatare | Florentina-Loredana Dalian [14.Mar.14 19:34] |
| Emil, fragmentul acesta e destul de... neliterar. Înțeleg de ce ai ales să-l scrii astfel. Totuși, părerea mea e că ar fi suficient să spui la început că romanul se bazează pe însemnările lui X, apoi să îl transformi cu desăvârșire în literatură, nu într-o relatare. Nu știu dacă am fost clară, dar cred că înțelegi. E păcat de așa "comoară", ca să nu faci din ea, cu talentul tău incontestabil, o scriere de mare finețe. Cred, totuși, că vor urma capitole mai impresionante. Succes! | |
| = Florentina, ai dreptate... | Emil Iliescu [14.Mar.14 23:13] |
| Florentina, ai dreptate. Inițial, m-am gândit să fac un miniroman, dar îmi lipseau foarte multe puncte arhimedice. În afara însemnărilor lui Vasile Rădulescu nu am avut niciun alt izvor de inspirație. Este vorba, totuși, de anul 1915, iar ceea ce a rămas de atunci sunt doar niște foi îngălbenite de vreme. Puteam să intru în pielea personajului și să "trăiesc" alături de el întâmplările din război, dar asta însemna foarte multă ficțiune. Ori atât eu, cât și nepoții cârciumarului, nu am vrut decât să relatăm "in nuce" acele întâmplări. Să păstrăm caracterul de document istoric, nevoalat de imaginație. Îmi pare rău că te-am dezamăgit, dar textul este deja terminat și în continuare va suferi de stilul lapidar, cel al însemnărilor personale. Îți mulțumesc pentru sfatul tău mai mult decât util și la obiect! Cu prietenie, Emil Iliescu | |