| + se cuvine | Ioan Barb [11.Jan.14 20:40] |
| Să las aici un semn luminos. Cel puțin finalul este foarte tare. Remarc doar ultimele trei versuri: "Și dacă până la urmă voi fi sicriul tău în care ai vrea să mori de câteva ori pe zi Te-ai mai trezi vreodată?! Aș fi din nou tot singură și dimineața m-aș uita La încheieturile mâinilor să-mi potrivesc soarele" | |
| = re | Carmen Macelaru [12.Jan.14 17:42] |
| Mulțumesc Ioan Barb pentru stea, poemul a fost ceva rupt din mine, așa s-a și întâmplat. | |
| = pare c-am fost în sală cu autoarea poemului | octavian clement [24.Jan.14 14:55] |
| pare c-am fost în sală cu autoarea poemului... zâmbesc...pe de o parte, de cealaltă, actorii doar sunt doi, fără alt regizor și scenarist decât sinele și autorul,de semnalat stingerea luminilor înainte de spectacol,sufletul la gură, urmau cele ireal de frumoase... "Cum să dormi în fața acestui spectacol de lumini" iar încheierea, nu mai spun, cea mai cea... "Aș fi din nou tot singură și dimineața m-aș uita La încheieturile mâinilor să-mi potrivesc soarele" | |
| = clemens | Carmen Macelaru [24.Jan.14 19:49] |
| Clemens, da ai fost indulgent cu textul, chiar azi mă gândeam că atunci când încep să citesc un poem totul se derulează ca un film surdo-mut, în creier apare subit un cinematograf, mai puțin contează tehnica cât imaginile. Prin urmare ceea ce mi-ai spus tu dovedește că nu sunt singura care vede regizori și scenariști prin texte:)Da, sinele și autorul, data viitoate la Oscar sper să nu mai fiu singură:) | |