= Tarziul creste din asteptare | razvan rachieriu [27.Nov.13 12:58] |
Nimicul își are distanța 0, târziul crește din așteptare, turmentat de atâtea cuvinte înghițite, dârdâind de frig, iar prin el se plimbă o momâie. În spațiul târziului se cască golurile flămânde încercând zadarnic să înglobeze soarta urcată în cer de păsări și lătrată de câinele târziului. | |
= mi-a amintit | Ottilia Ardeleanu [27.Nov.13 21:50] |
de Sorescu, acest "târziul lumii în distanța nimănui" ca un cântec "însoțitor de soartă" între dulce și amar, între melancolic și ludic. foarte frumos! | |