| = [fuga răspunsului îmblânzit de o moarte elucidată cu forța] este poemul care ne | Zavalic Antonia-Luiza [03.Nov.13 14:31] |
| la fiecare citire și deodată ne trezim un corp care trăiește veșnic printr-o extensie care ajunge pretutindeni; să vezi lumea cu toți ochii ei și ea să te privească înapoi îmbrăcat și despuiat deopotrivă; La tine nu se moare; e singuranța zilei de mâine, de poimâine, de fiecare zi. Ce mi-a plăcut la acest poem? hmm... Ce a făcut cu mine. cam atât, restul rămâne mister... | |
| = scrie | Zavalic Antonia-Luiza [03.Nov.13 14:36] |
| a scăpat din comentariu :D | |