= Ottilia | Gabriel Nicolae Mihăilă [09.Jun.13 13:34] |
Se simte spiritul pur românesc în textul ăsta. Fiind scris foarte dezinvolt dă impresia că trece drept o mică amintire povestită între doi prieteni, desigur, și acest lucru la rândul său, petrecându-se tot undeva în cadrul descris de text. Imaginile se simt direct pe corpusculii tactili, mulțam de mica călătorie oferită. | |
= Bărăgan | Gârda Petru Ioan [09.Jun.13 14:57] |
Fragment dintr-o poveste adevărată cu țărani cu poftă de viață care merg la muncă. Aici însă nu cred că am înțeles: "nu mai sunt atâtea miorițe încetează pe cealaltă la bete sprijinită ca un lacăt"... | |
+ un poem cu radacini adinci | Anni- Lorei Mainka [09.Jun.13 19:30] |
M-ai impresionat. Si nu cred ca voi fi singura. Poemul acesta ma bucur ca a fost scos in evidenta de editori. Are tot ce-i trebuie unei imagini poetice...chiar daca nu se da cu capul de pereti sau n-are grafitti... ai surprins atit de bine omul, mersul, cautarea...imi amintesti de Grigorescu... te felicit. | |
= vă mulțumesc, | Ottilia Ardeleanu [09.Jun.13 21:20] |
Eugenia, Ani, Nelu, Gabriel! Eugenia: onorată de recomandarea făcută textului. Gabriel: e bine că ai simțit acest spirit și mă bucură că ai călătorit odată cu textul... Nelu: imaginează acolo un scurt dialog, plasat eventual între paranteze. Anni: mă bucură că ești aproape de acest text, că ai găsit atâtea elemente care să-l confirme ca poetic. mulțumesc pentru steluță. | |
= îmi place și titlul | Cristina Rusu [10.Jun.13 12:40] |
ai strucutrat acest poem bine și ai avut și o idee bună. ai împletit niște imagini frumoase; bărăganul, soarele, salcîmii, grîul, ciulinii, floarea soarelui... la picioarele ei desculțe multă inspirație în continuare, bia | |
= Cristina, | Ottilia Ardeleanu [11.Jun.13 17:17] |
mulțumesc pentru vizită și cuvinte, mă bucur că tabloul acesta te-a atras aici, printre cuvinte - ca un lan de grâu! :) | |
= ! | Paul Gabriel Sandu [23.Jun.13 21:48] |
simplu si sincer de parca n-ar fi din cuvinte. si m-ai facut sa-mi amintesc niste amintiri care erau blocate in mine :) | |
= Paul, | Ottilia Ardeleanu [23.Jun.13 23:28] |
mă bucur să te regăsesc aici, cu amintirile pe care ți le-am "deblocat". îți mulțumesc. | |
= nu e poezie | Stanica Ilie Viorel [26.Jun.13 23:27] |
ce te-a facut sa crezi ca acest tablou (minunat) trebuie "frant" astfel incat sa para poezie!?? acest text NU va fi niciodata POEZIE!! | |
= atunci să căutăm o poezie! | Ottilia Ardeleanu [27.Jun.13 00:23] |
dacă nu e poezie, cu siguranță este un text poetic! și totuși, mulțumesc pentru popas. asta spune destul. | |
+ ottilia si soarele | Nache Mamier Angela [15.Sep.13 12:59] |
un poem care nu e nespus de original caci mari poeti au trecut pe acest drum ancestral fascinant dar poeta încearca o reactualizare a unei epoci în care acest drum în doi( care reprezentau " talpa tarii" ) era într-o continuitate limpede,terestra,umana ,asigurând acea specifitate a spatiului sfânt "etern- românesc" nostalgia pentru aceste timpuri care capata tente magice ,duce la acest poem visceral pe care poeta îl încarneaza într-o contopire de inceput de lume,nascatoare de mitologii începutul ar mai fi de condensat ,ori nu stiu de ce prima strofa mi se pare rupta de mesajul ce urmeaza... | |
= mulțumesc, | Ottilia Ardeleanu [15.Sep.13 17:42] |
Angela, drumul este cel care merită steaua, eu nu am nicio contribuție, decât aceea că iubesc pământul ăsta inocent! onorată de prezența ta, aici, pe drumul emoției... | |