| + ...poezie! | Vasile Mihalache [11.Feb.13 16:48] |
| Un poem miniatural despre claritatea lumii sufletului, conștiinței, aceea nevăzută care este într-adevăr străvezie și nu poate să se ascundă cu momente pline de un inefabil cumulativ:"Ronțăiau fel de fel,/așezați în fotolii./ Dar noi ne iubeam:/ miros de pară în aer/ (mirosul de măr în pământ)./ Nu era teamă,/ nu era jenă/ să-i lăsăm să ne vadă./ Până când,/ de grea ce-i privirea/ în orice alt fel decât omenesc,/ îngerul meu și îngerul tău/ au căzut din fotolii,/ printr-o gaură mică, mică de tot,/ dar noi ne iubeam/ și a-nceput teama." Aici există continuitate, ritm, finețe...poezie! | |
| = . | nica mădălina [11.Feb.13 19:40] |
| multumesc frumos pentru atentie si generozitate! | |
| = îngerii sunt pusi la treaba... | Nache Mamier Angela [11.Feb.13 20:18] |
| am citit ,recitit poemul dar mi se pare repetitiv,cam fortat,molatec,cu îngeri(iar îngeri !!!) pusi în tema ca sa "poetizeze"(cu greu) un paradis terestru care nu ne duce cu adevarat la un text mai subtil...e aproape descriptiv,ça tourne en rond... | |
| = . | nica mădălina [11.Feb.13 20:50] |
| pentru dvs. poate fi si asa cum ati zis prin acele adjective. desi repetitia nu e en rond, in caz ca nu ati remarcat niste inversiuni, niste planuri care in fine :) insa despre ingeri eu rar, f rar mentionez. aici chiar ca v ati inselat cu acel iar. | |