| = Am deschis pagina... | Gârda Petru Ioan [10.Nov.12 14:45] |
| nu, n-am putea citi neurmându-ți n-avem cum adormi Moartea G.P.I. | |
| = scriind | Valeriu D.G. Barbu [10.Nov.12 15:02] |
| de acum nu mai avem încotro (și oriunde am lua-o e oricum o razna) ați deschis pagina, măcar dați paginalent, lent... mai departe! poate că scriind o amăgim mulțam fain GPI | |
| = . | ștefan ciobanu [10.Nov.12 21:20] |
| nu te supara, te stiam mai sclipitor, aici doar ultima strofa imi pare a poezie, sau avand un filon bun. restul este o increngatura, o incercare de filosofare a unei stari. departe de sclipiri. | |
| = filonul... | Valeriu D.G. Barbu [10.Nov.12 22:17] |
| nu mă supăr Ștefan, cum nici nu pot fi sclipitor printre încrengăturile unor stări anume, în mod sigur îmi va lua o vreme să mă dumiresc dacă filonul bun nu cumva este altundeva și nu în poezie, poate că în albul foii sau în sentimentul de prietenie pe care ți-l port? allegria mulțam pentru sinceritate | |
| + "muntele-i tot mai drept" | George Pașa [11.Jan.13 20:34] |
| Sigur, un clișeu-două pe text nu ar fi o problemă, mai ales când e un context oarecum nou. Nici eu nu văd ceva nou, ieșit din comun și poate că nici nu e nevoie de aceasta. Poate deranjează puțin unele formulări care tind să devină o marcă a ta proprie (dar negativă). În acest sens, mă refer la acele adausuri din paranteze, nepotrivite, în opinia mea. Cred că aici nu ar fi nevoie de vocea unuia dintre acele euri "minuscule (ca să te parafrazez). La fel ar mai fi acel joc al omonimiei gramaticale: "stare"- "Nu e în stare". Ce îmi place, la nivel de construcție, este unitatea ideatică a textului, nemaiexistând digresiuni și abateri de la ideea centrală a mesajului. Rămâne, aș zice, un text de stare, bazat pe forța de expresie a enunțurilor. Repet, ar fi un text mai bine realizat fără acele paranteze. Nu neg valoarea unor adresări directe receptorului (mulți le utilizează cu succes), însă aici mi se pare că nu sunt în avantajul mesajului. | |
| = mulțumesc pentru opaiț... | Valeriu D.G. Barbu [12.Jan.13 00:13] |
| ceea ce remarc astăzi, recitind textul, lipsa unei limpeziri în metoda aleasă pentru transmiterea mesajului dorit, această lipsă totuși nu se încurcă în sau ex paranteze... (ceea ce este nepermis textului îi este permis comentariului, parantezele...) peste orice neputințe ce i se pot imputa autorului textului, adică mie, din fericire (și nu din păcate) ar fi permanenta și nedeclarata (public) stimă față de un Pașă exigent... allegria | |