= Meditatia | lupu ionut catalin [06.Nov.12 22:51] |
pare a fi scrisa pentru mine, pentru adevarul meu, transmite. Cuvintele aici divid timpul, cel putin asa vad eu, capata proportii cataclismice cum ar fi "o prăbușire de țărm în adâncul oceanului(...)stârnind întunericul" si ajung prin devenire catre o stare atemporala "timpul se evapora și umbra lui curgea în răni". Consider spectaculoasa viziunea aceasta: "înțelegeai/că te-ai născut cu gândurile unui bătrân", viziune înțeleaptă ce conduce către pace. toate cele bune, Catalin | |
+ "nu este departe clipa" | George Pașa [06.Nov.12 22:56] |
Aici este poezia care îmio place la autorul acesta, poezie în care mă regăsesc: cu valențe mistice și mitologice, grea de sensuri, cu reminiscențe rilkeene. Chiar dacă lexemul "nimic" este redundant, recurența sa pare să nu deranjeze, dimpotrivă, amplifică fiorul mistic pe care îl propagă ondulatoriu. Mi se pare că, atunci când am citit prima oară, finalul era "nimic, nimic/ nimic". Poate mă înșel, însă mă pregăteam să spun că deja a utilizat Blaga acel final. Expresivitatea este aici la înălțime, fiind valorificate bine sintagmele aflate la limita clișeului: "pulberea cenușie", "buzele arse de viață". Modulațiile vocii poetice mi se par adecvate, cu prea puține sincope ritmice. Cred că tot de aici se poate continua, fiindcă este vocea poetică potrivită stilului auctorial. | |
= . | Leonard Ancuta [07.Nov.12 00:13] |
iau doar finalul până când în jur nu mai rămâne-a nimic timpul se evapor-a și umbr-a lui curge-a în răni până când nu se mai întâmpl-a nimic nimic nu se mai înfirip-a chiar nimic suna ca o traducere lipsita de imaginatie, creaza monotonie. lipsa de procedee mai curajoase seamana a limitare. asonanta creeaza o anumita melodicitate, dar facuta pe cuvinte mai putin banale. o solutie aici ar fi fost cuvinte puternice cu alta rezonanta, parerea mea. | |
= Multumesc | Ioan Barb [08.Nov.12 11:42] |
George Pasa:pentru aprecierea textului și pentru stea. Ionuț, pentru lectură și apreciere. Leo, pentru comentariu. Cu stimă, Ioan | |
= poem cu taină | CONSTANTIN STANCU [08.Nov.12 19:31] |
Titlu frumos, poem cu autostradă, cazi în cuvinte daca nu te ții de marginea ideii! E o taină în aceste poezii, se va dezlega treptat. Poate mai puține versuri și focalizare pe stare... | |