= uită-mă! | Ștefania David [22.Sep.12 21:52] |
Începutul îmi pare cam banal. Partea a doua e mai consistentă, culminând cu ultimul vers. Nu știu dacă are rost să pricep logica din part 2. Că dacă spui uitării "uite-mă" și stai resemnat într-o bancă, tot dai un șut șansei de a fi, nu? | |
= un zâmbet pe gânduri | Maria Gheorghe [23.Sep.12 01:24] |
"Decât s-ador, ca un prost, o himeră, dând șuturi șansei de-a fi," crezi tu ca "a adora" tine de "a fi" prost sau destept? iar "a fi", asteapta el sansa, si sansa, vreun sut? dar aici e poezie... asa ca "mai bine stau în banca mea" toamna frumoasa, maria | |
= pe scara Tympullui (lema gestului) | Ioan-Mircea Popovici [23.Sep.12 08:25] |
prietene, "sprijinit într-un cot," la o halba de bere pe tarmul digului te-am invatat sa-ti citesti bucuriile pe scara Tympului daca nu te grabesti sa obosesti azi vei gasi in calendarul ceasului solar "punctul de sprijin" rascrucea dintre clipa lunga cu pilda pescuirii minunate si-ar mai fi o doina veche "firule, mai fir de iarba pe tine cine te-ntreaba de ti-e teama, de te doare cand te calca in picioare stiu doar ei gandul-pamantul ploaia, arsita si vantul..." corabia mai in larg si navodul adanc | |
= Un punct de sprijin, nu pentru a dărâma lumea | George Pașa [23.Sep.12 14:14] |
Ștefania David, e posbil ca începutul să fie banal, dar și complex, ca oricare început. Sigur că acolo nu trebuie căutată logica enunțului. E mai mult (auto)ironie. Și e la fel de sigur că dacă aș fi spus: "Uită-mă!" în loc de "Uite-mă!" ar fi fost o notă mai luminoasă. Marie, sigur că nici acolo nu trebuie văzută vreo logică. Cred că s-ar fi potrivit în contextul actual, poezia "Pierdută pentru mine, râzând prin lume treci", dar a scris-o Eminescu mai înainte! Yannelis, pilda cu pescuirea minunată și doina respectivă sunt deosebit de grăitoare. Din păcate, nu și pentru donna Perdida. E un text slăbuț acesta, față de ceea ce scriu în mod obișnuit, dar ați sesizat, cel puțin aceia familiarizați cu scrisul meu, că are o valoare de suflet. | |