| = limbajul semnelor | Dana Stefan [09.Sep.05 15:04] |
| in cartea asta e explicat ca un adevar unui viitor intamplat, ca si cum ar fi un punct de pornire ce ar trebui sa insemne a incepe o constructie, edificiu necesar pentru si un singur moment dat: clipa. numai asa poti stapani visul ca sa ai certitudinea ca poti trece prin cele cinci sau sapte porti, numai asa te poti desavarsi macar pe o parte... sunt semne peste tot, visele trec mai nou, dincolo de laturi.. e foarte departe ceea ce visam, pentru ca Dumnezeu are ochii albastri cu irisi din fire de foita aurie..:) drag, Linea | |
| = stapanirea viselor | Iulia Spanu [09.Sep.05 17:10] |
| Linea, stapanirea viselor atunci cand stai in mana cuiva asteptand sa te scrie punct, sau cine stie daca vreodata, purtand si cautand masti pe care de fapt decat le cumperi, si prin care te imprastii cautand refacerea unei realitati mancate de cari, stapanirea unor astfel de vise, spuneam, este o echilibristica. Placut semnul tau, o las si pe Carmen sa spuna mai mult despre piata aceasta... Drag, Bianca | |
| = Adevarul luminii versus mercurialul norilor | carmen mihaela visalon [09.Sep.05 19:36] |
| Dana, Daca dna General Bleumarin, a ordonat, raspund: astazi, am inteles inca o data ca este nevoie de CURAJ, sa ne dam jos mastile cumparate cu pretul sufletului. Am deci, curajul sa-ti spun ai dreptate: " sunt semne peste tot", si fiecare gand bun, te inalta spre vama urmatoare, pana...la ADEVAR. Multumiri. Sper sa avem puterea sa descoperim ceea ce este dincolo de mercurialul din piata de nori. Iti doresc ce ne dorim si noua: "sa-ti fie lumina si sa aduci in cuvant stapanirea visului". Drag,c. | |
| = Erata | carmen mihaela visalon [09.Sep.05 19:38] |
| Daca, dna General Bleumarin a ordonat... | |
| = între două orizonturi mov | Dana Lucaci [09.Sep.05 21:23] |
| Cred că am citit alt titlu inițial, astă noapte, sau poate sunt doar prea obosită. Dacă greșesc, "mă înclin", iau din cuvintele Iuliei "scrâșnete mai de toacă" și mă las printre sensuri nispii, pentru a patina apoi "la braț cu perseida de mâine/spre ziua de ieri", ajungând să o ating fugar pe Neutrin, să îi las un semn de safir, fiindcă "sunt cât se poate de dreaptă printre toate iluziile astea ghemuite la pândă". Întotdeauna m-am așezat pe cerdacul de lemn al cuvintelor să privesc un dialog, eu, al treilea privitor, tăcut și aproape fără părtinire, de fiece dată "mă-nclin de fapt nu o fac niciodată ultimul pod a plecat", iar noi "experimental reușim mereu să cădem". Aștept serile voastră legănate a nesomn de spirit. Ela | |
| = de undeva unii cumpara nori | Iulia Spanu [10.Sep.05 00:18] |
| Carmen, ce imi faci tu mie, despre ce bleumarin vorbesti? :-) vama aceea cu semne isi va gasi singura cheile... Ela, nuuuu nu erai tu prea obosita, titlul s-a schimbat, mai inspirata Carmen, si-a adus aminte de unde se cumpara norii, iluziile si mastile, am rasucit pietrele si uite ce-a iesit... Ultimele poduri... cat de greu este de fapt sa vorbim despre ele. Drag de semn si de prezenta ta, | |
| = e bine | Dana Lucaci [10.Sep.05 00:44] |
| Măi, deja aveam năuceli de la înnorările dureroase, mai ales că azi am mai citit un cuvânt dintr-un comentariu cu o literă schimbată și am răspuns ca atare, și imediat fost considerată ușor cam mult neștiutoare. De aceea mi-am zis că ori se schimbă uneori lucrurile, ori din cauza atâtor pagini citite zilnic nu mai văd bine, ori ambele ;))) Ultimele poduri duc întotdeauna spre punți de lumini. Bună alegerea titlului, mai ales pour les connaisseurs. Ela | |