| = "din ochiul lui Orfeu" | George Pașa [14.Jan.12 12:49] |
| Sper să nu fac o eroare de paralaxă, de aceea voi încerca să fiu cât mai puțin paralel cu textul (perfect perpendicular pe... e mai greu). În prima strofă mă gândeam că Poetul ar putea fi Eminescu, deși referirea poate fi la Poetul ca spirit, indiferent de nume. Și totuși, parafrazându-l pe Sorescu, dacă aici scara trebuie să poarte un nume, de ce nu și poetul? M-am gândit la Eminescu, fiindcă "extremele" sunt chiar iarna și vara. Desigur, rămâne ora aceea "de vară" ioaniană, cu minutele ca dublu al orei. Cred că în strofa aceea ar fi și cheia textului, mai ales prin versurile: "în punctul de întâlnire/ umbra ramurilor vestitorului/ va da rădăcini pietrei unghiulare". Credeam, la primele reflecții asupra textului, că ar fi o sincopă între strofa I și restul, însă observ aici legătura realizată prin "paralaxă", prin "pietrele unghiulare" și prin "raza de curcubeu". Fără îndoială, să nu uităm "poarta mare", care e cu totul altceva decât urechile acului prin care trece cămila, deși, la o privire mai atentă, ar fi o asemănare, deoarece nu oricine poate să treacă pe acolo. Totuși, cântecul orfic anunțat de penultima strofă ar trebui să trezească și pietrele. În mod sigur pe aceea unghiulară a trezit-o, dovadă că a prins rădăcini. Am încercat să merg spre "adâncul din adânc" (tot o realitate, dar în dimensiunea sacrului), lăsând la o parte (nu eludând) elementele realului imediat. Fiindcă "delfinii Infinitului" n-ar trebui văzuți doar ca simpli membri ai unui "echipaj". Depinde cum se rostogolește "bila albastră" și câte pietre unghiulare ți-au înflorit la fereastră, ca să-l parafrazez și pe autor. Fără îndoială, sunt mult mai multe sensuri decât am reușit să evidențiez, | |
| + Am uitat | George Pașa [14.Jan.12 12:58] |
| Pentru că este o poezie înălțătoare prin mesaj... | |
| = la marginea Infinitului | Ioan-Mircea Popovici [14.Jan.12 16:12] |
| multumiri pentru rabdarea de-a vedea-n adanc asa cum zilele astea au iesit "paramedicii" spre portile libertatii "para-lele" cu conexiuni de scara se vor lumina spre seara "se va vedea cum a reușit Pictorul (orb) portretul fetei cu cercel de scoică zburdă-n zăpada mieilor iezii din ochiul lui Orfeu pornește o rază de curcubeu" este o stea la care tin si ma bucur ca ai gasit-o plecand de la ochiul lui Orfeu pe scara acelui curcubeu (ochiul acesta merita decritat cu ochiul pestelui) | |