| = Semnele născute în pustiul câmpului și-n bogăția sufletului | florian abel [25.Dec.11 14:48] |
| Semnul acesta mi-a plăcut mult, spune singur totul și nu are nevoie de comentariu. Voiam doar să spun că din curiozitateți-am citit biografia și am vrut să precizez că poate, pentru noi, mersul acela cu vaca pe câmp, cu verdeața câmpului în ochi și cu cărțile în desagă a valorat mai mult decât facultatea altora, ptrecută prin barurile campusurilor studențești și prin primitoarele paturi ale căminelor de fete. De aceea, avem mai multe șanse să lăsăm în urmă "semne" care să rămână. Pentru cei care mai cred în lumină. Cu gânduri bune, Florian Abel. | |
| = Semne și semnale...! | Miclăuș Silvestru [25.Dec.11 16:16] |
| Semnele pe care le lăsăm pe unde trecem sunt mărturie existenței. Am recitit cu plăcere acest text, ca atare, permiteți-mi să intervin cu "semnale": - aș lăsa totuși pene negre corbului și pene albe porumbelului, înlocuind doar "sutana" cu... o rochie de mireasă! - asocierea cuvintelor în "antiteză", păcătos- virtuos, deși o găsesc pozitivă ca procedeu poetic, nu o văd posibilă... ca "trăire". - împraștiat - ă - tinerete - ț Să-mi fie scuzate propunerile...! Sărbători Fericite în continuare! | |