Comentariile membrilor:

+ Da	Vasile Mihalache [12.Nov.11 19:38]
Pasha, cred ca este unul dintre cele mai bune poeme ale tale.As putea sa citez fara teama sa gresesc toate versurile.Este un poem rotund, sensibil,care te exprima cu adevarat.Numai cu trei motive: al florilor oferite al aurei viului si al sunetului ai reusit sa portretizezi, cu talent,sentimentul daruirii depline fara iluzii, al indragostirii.Dar trebuie sa citez totusi cateva versuri, iata acestea: "am aruncat florile în apă,/fiindcă numai apa știe să le poarte, mai departe, parfumul.","Suntem două sunete care vibrează pe aceeași coardă,/...o punte/care să trepideze la unison cu bătăile inimii noastre.", "când ne strângem la piept, aurele noastre închid circuitul durerilor.","Între timp, florile trebuie să fi ajuns la tine./Noapte bună și-un capăt de pod!"
=  Vasile Mihalache,	George Pașa [13.Nov.11 10:26]
Cred că exagerezi puțin, nu cred că este printre cele mai bune poezii ale mele. Recunosc, sunt câteva versuri care mă reprezintă, dar, dincolo de vocea aceea dominantă, se află unele lucruri care s-au mai spus, într-o altă formă (de către mine sau de către alții). Oricum, sunt bucuros de semnul tău de lectură.
=  tăcere melodică	Maria Gheorghe [13.Nov.11 16:59]
«Nu sunt un constructor de vorbe», de aceea repet «golul», ca și cum «alung «somnul», dintre două momente foarte... fotogenice... «pe pod, te aștept cu brațele goale; am aruncat florile în apă, fiindcă numai apa știe să le poarte, mai departe, parfumul.» imagini consistente cuvinte libere în pas desculț armonie vibrantă plăcut foarte... «Între timp, florile trebuie să fi ajuns la tine. Noapte bună și-un capăt de pod!»
=  "Noapte bună și-un capăt de pod!"	George Pașa [13.Nov.11 19:01]
Maria, este bine că ai realizat legătura cu textul anterior, poate mai profund decât acesta, chiar dacă, după cum văd, nu la fel de frumos. Mă bucur că ți-a plăcut poezia acesta și mă scuz și față de Vasile că poate i-am răpit cumva din bucuria aprecierii, și așa destul de rară în pagina aceasta.