| = Dați încoa | Gârda Petru Ioan [12.Oct.11 16:24] |
| Cheri, mă bucur pentru voi, Dar cine sunt aceia doi? (Voiam să spun că n-am un leu, Deci, dacă dați, primesc și eu). N-aș pune virgulă între juni și eram. | |
| = re: Pierre | Goea Maria Daniela [12.Oct.11 16:50] |
| Pierre, eterna mea simpatie literară, m-ai omorât din nou! faci ce faci, și cobori nobilele mele idealuri în zona joasă a cotidianului mercantil și promiscuu. pentru a stabili targetul, am făcut o dedicație specială, în debutul epigramei. de dragul tău am șters și virgula, na! merci, Pierrot! p.s. și zi așa, petit diable, te bucuri pentru noi, ai? | |
| = virgula buclucașă | Goea Maria Daniela [12.Oct.11 17:08] |
| am avut un moment de rătăcire, în care dragostea m-a orbit: Pierre, știi bine că te iubesc (literar, desigur), dar nici așa de mult încât să renunț la o virgulă pentru tine... :) am pus virgula înapoi, cheri, iartă-mă! | |
| = Explicație | Dan Norea [12.Oct.11 17:08] |
| Analizând zeci de perechi, Vă spun aici, să știți cu toții: Când se destramă cupluri vechi Cei responsabili sunt doar soții. | |
| = Continuare | Dan Norea [12.Oct.11 17:32] |
| Mi-a scăpat un Enter și comm-ul a plecat înainte de vreme. Revin. Textul meu de mai sus nu e epigramă, e doat un catren pur constatativ. Mai exact, uitându-mă în jur la mulțimea de cupluri care respectă tema, am constatat următoarele: - când cei doi nu se potrivesc, femeile ori iau decizia să se despartă în primii doi-trei ani, ori n-o mai iau niciodată; - bărbații, în schimb, ezită din diverse motive, cel mai frecvent fiind copiii; alt motiv e neîncrederea că ar putea găsi ceva mai bun decât ce au. După douăzeci și ceva de ani, în general copiii sunt realizați și nu mai constituie un impediment. Există și un banc pe tema asta: doi soți de peste 90 de ani merg să divorțeze și, la întrebarea de ce atât de târziu, răspund: "Am așteptat să moară copiii, ca să nu sufere!" Pe de altă parte, există și motivul clasic, pe care unii îl blamează (dar cine suntem noi să îi judecăm pe alții?): după 50 ani, bărbatul simte că se află pe ultima sută și vrea să aibă parte, sau măcar să încerce, de doza lui de fericire. Aici bărbatul are un avantaj esențial față de femeie: la 50 ani arată încă prezentabil și își găsește cu ușurință o parteneră cu 10-15 ani mai tânără. Mai ales dacă are și o situație materială prosperă. :) Dar, atenție! Toate astea sunt valabile la cupluri care încă din start au probleme. Dacă cei doi sunt compatibili și se iubesc, rar se ajunge la divorțuri după 20-30 ani de căsnicie. Uite, mi-a plăcut cuplul la care am fost în gazdă la Săcele, Ion Ruse și soția lui. Se vede cu ochiul liber că se iubesc și se respectă și la vârsta asta. Știu că toate considerațiile astea nu au ce căuta în subsolul unei epigrame, dar am vrut să combat ideea Danielei din subtitlu, că un cuplu care se desparte după douăzeci de ani "o ia razna". | |
| = d-na Goea... | Prundoiu Dan [13.Oct.11 15:04] |
| ...sunt sigur că nu vă supărați dacă încerc și eu o variantă: Pe când săraci, dar juni, eram, Doar vise tandre ne-mpărțeam - Și uite că avem plăcerea Să ne-mpărțim și azi... averea! * poanta bubuie în ultimul cuvânt! * cred că unde , cui și mai ales motivul ,,împărțirii'' se subînțeleg! (în plus, așa ,,satisfaceți'' și domnul curios) cu scuzele de rigoare, Dan-T | |
| = *** | Ruse Ion [10.Dec.18 14:27] |
| Dar, atenție! Toate astea sunt valabile la cupluri care încă din start au probleme. Dacă cei doi sunt compatibili și se iubesc, rar se ajunge la divorțuri după 20-30 ani de căsnicie. Uite, mi-a plăcut cuplul la care am fost în gazdă la Săcele, Ion Ruse și soția lui. Se vede cu ochiul liber că se iubesc și se respectă și la vârsta asta. Dan Norea Daniela, te rog să mă scuzi că-ți folosim pagina pentru mici "răfuieli" amicale, dar, Norică nu a specificat că sunt fidel, nu numai soției, ci și umorului(cu care o trișez de ceva vreme și ea nici măcar nu bănuiește), primind, pe cale de consecință, Diploma "FIDELITATE FAȚÃ DE UMOR" la Concursul de Creație "101 zile de Cultură la Costinești". | |
| = re: Dan, John | Goea Maria Daniela [12.Oct.11 20:13] |
| Dan, îți mulțumesc pentru replică și pentru comentariul generos. tu ai o viziune onestă, în general corectă, dar și cumva optimistă :) asupra situației în cauză. eu cred că lucrurile sunt mai nuanțate decât ai schițat și, din păcate, și mai triste. douăzeci de ani este mult, foarte mult. un divorț după această perioadă de conviețuire este o ruptură dramatică, cel puțin din punctul de vedere feminin. sunt convinsă că bărbații iau lucrurile mult mai ușor. mă întreb chiar, dacă nu consideră separarea drept o binevenită eliberare? :) nu aș fi vrut să dau nume, dar cum ai caracteriza tu un divorț (care pe mine m-a impresionat teribil de neplăcut) de felul celui dintre Mioara și Petre Roman, doi profesori universitari, intelectuali fini, inteligenți, prezentabili, oameni de carieră, dar și de lume, ambii realizați profesional și material (în limite normale)? și aș mai putea oferi și alte exemple, terminând cu celebrul (dar de altă factură) caz Borcea. este vorba de situații particulare, așa este, dar aceste cazuri nu sunt atât de puține încât să nu ridice, de acum, un semn de întrebare: căsătoria, încotro? căsnicia, până când? familia, între ce limite? epigrama mea a vrut să acuze denaturarea, schimonosirea unor frumoase idealuri de tinerețe, transformate în marfă interșanjabilă. tineri, săraci, dar inocenți - maturi, realizați material, dar pervertiți și mutilați moral și sentimental. nu vreau să dramatizez, este o epigramă, dar acesta ar fi substratul pe care l-am avut în vedere. mulțumesc din nou, o seară excelentă! John, cum să mă supăr? într-adevăr, umorul/epigrama este un/o concurent/ă serioasă pentru orice partener/ă de viață. felicitări pentru diplomă! te salut, Johnny! | |
| = Grefe pe text | Gigi Burlacu Pietreanul [13.Oct.11 09:33] |
| Pe când săraci, dar juni, eram, Doar vise tandre împărțeam - Azi, la divorț, avem plăcerea Să ne-mpărțim, la (Trei), averea. G.M.D.+ Gigi (Ghici ghicitoare!) "... căsătoria, încotro? căsnicia, până când? familia, între ce limite?" G.M.D. Bună întrebare! "... cel puțin din punctul de vedere feminin. sunt convinsă că bărbații iau lucrurile mult mai ușor. mă întreb chiar, dacă nu consideră separarea drept o binevenită eliberare?" G.M.D. Fals! Trebuie să mai studiezi... specia (Sic!) masculină!!! "Dar, atenție! Toate astea sunt valabile la cupluri care încă din start au probleme." D.N. Hmm! Pe când săraci, dar iuți, eram, Pahare sparte împărțeam - Azi, la divorț, avem plăcerea Să ne-mpărțim, în cap, averea. G.B.P. Sal'tare taică și noroc! (Eu, după 35 de ani... tac!) Gigi l'amoroso | |
| = re: Dan-T, Gigi | Goea Maria Daniela [13.Oct.11 22:45] |
| Dan, era important să apară explicit cuvântul "divorț". am avut și eu mai multe variante, de pildă cu "notarul", dar cititorul trebuia convins în mod clar că are o loc o despărțire (divorț). îți mulțumesc pentru efort și pentru interes! Gigi, dear amice, cam bănuiesc eu despre cine este vorba... ;) eu am păstrat tonul dubitativ: "mă întreb dacă...?", deci nu am afirmat tranșant. monșer, îți mulțumesc pentru călduroasele și prietenoasele tale intervenții benefice! o noapte cât mai puțin friguroasă, vă doresc. pe curând și rămas bun, prieteni! | |
| = Și totuși... | Prundoiu Dan [14.Oct.11 13:08] |
| ... d-na Goea, de ce trebuia să apară cuvântul divorț? când doi soți ajung la împărțirea averii (vorbesc de cazul majoritar)?!! fără ,,orgoliu'' Dan-T | |