| + foarte | Leonard Ancuta [26.Sep.11 01:26] |
| bun poemul tău, este cu adevarat unul dintre cele mai bune citite la tine. aproape ca nici nu-mi vine sa justific ce-mi place aici, tonul calm dar in care se simt amestecate doze egale de autoironie, sarcasm și tristețe, imaginile construite cu ingeniozitate ”sunt doar așa un mort trufaș plimbându-mă printre cei vii nicio privire nu mă îngheață niciun soare nu mă încălzește” sau faptul că ai inserat f subtil acel m in titlu aducand laolalta si iubita si mama si moartea... ce sa zic, un poem care desi vorbeste despre lucruri si locuri comune n-o face din exterior ci din interior. felicitari. | |
| = leonard | mircea lacatus [26.Sep.11 06:42] |
| iti multumesc! | |
| = răspunzătoare pentru toate tristețile lumii | Lavinia Micula [26.Sep.11 12:36] |
| de la naștere pînă la moarte sunt scrierile astea, direct pe pielea de aramă, sa-ti țină de rătăcire. Poezia ta îmi inspiră sentimentul de tristețe intensă, grea, până la fericire... thais | |
| = ei, uite | adrian pop [26.Sep.11 18:23] |
| o idee nu tocmai "proaspata", mai exact sintagma "mama poetului" = raspunzatoare sau nu pentru toate tristetile - pe care se construieste o poezie "proaspata", curata, simpla si directa apreciez, in acest text, curajul, pentru ca-i nevoie de putin curaj pentru a ataca frontal astfel de teme, dar mai ales apreciez echilibrul care impiedica aceasta poezie sa esueze in patetic sau sa valorifice, inca o data si inutil, un sentimentalim de proasta factura personal nu agreez genul asta de discurs liric, il consider riscat si uzat (asta, bineinteles, in masura in care poezia se poate "uza"), dar nu pot sa nu-i remarc, cu surprindere, valoarea | |