| = . | Iulia Matei [20.Jul.11 23:43] |
| m-am chinuit să-l descâlcesc, l-am citit și recitit și am ajuns la concluzia că eu personal aș lucra la tăieturile versurilor și aranjarea lor...sunt chestii faine aici dar se pierd printre lipsa de pauză (primul punct apare după 6 versuri și ar fi ok dacă s-ar citi fluent totul). plus că alegi să spui totul atât de încâlcit...e păcat, se pierde din mesaj „într-o cavitate ca aceea-n care și cablul poartă încolăcit prin cameră lumina-” - aici e prea mult...și cavitate și cameră și cablu, plus abundența prepozițiilor, a locuțiunilor prepoziționale etc (într-o, în care, prin) îngreunează mai trec, iulia | |
| = . | Veronica Văleanu [21.Jul.11 12:41] |
| uneori acea lipsa de pauza - dar nu la nivel de fraza, ci de perceptie, are un anumit rost, de a sparge secventele/inlantuirile lineare, pt a unifica cumva realitatea imediata si celelate dimensiuni mentale e observabila si ca tehnica cinematografica, daca vrei sa privesti chiar din domeniul tau, Iulia fiindca hai sa recunoastem, nu sta totul numai in discurs- el poate foarte bine sa comprime, sa ricoseze | |
| = . | nica mădălina [25.Jul.11 13:24] |
| ai început să ai titluri foarte bune, chiar dacă în cazul ăsta aș vedea dispărând fotoliul din text, l-aș înlocui cu tolănit, de pildă (ceea ce trimite la fotoliu, dacă nu uităm de titlu), tocmai pentru a da plus de putere titlului, pentru a-l individualiza mai bine. ca aceea-n care și aș vedea formulat altfel, poate ca-ul înlocuit cu altceva. dacă și-ul este de accentuare, l-aș vedea în versul următor, pentru că acest "într-o cavitate ca aceea-n care și" complică, smulge din lectură. înțeleg ce vrei să faci, însă cred că se poate și fără chinuirea unor zone, pentru că fluiditatea spuneii cred că ar merge mai bine în sprijinul a ceea ce dorești pe fond. | |
| = . | Veronica Văleanu [25.Jul.11 14:45] |
| insa /tolanit/ ar fi in contrast cu stare dramatica si suspendata de care am nevoie pt contra-protagonist /fotolia/ si ca stare din interior dar si din exterior, bineinteles cu radacina /foto/ dar si grefata pe. e perfect adevarat in legatura cu formularea aceea, mi-a dat si mie batai de cap. nu cred ca pot sa fortez mai mult decat /ca/-ul acela, in etapa de acolo construindu-se pe comparatie, usor catre stare. si-ul e ca un fel de colt al textului, care poate agata si rupe, de fapt e o comprimare a lui pana si/cablul insusi/chiar cablul. nu am nici cea mai mica idee cum sa scap de el, nici acolo nici in versul urmator. o parte buna ar fi ca macar foloseste la atmosfera de sufocare. thank you | |
| = . | nica mădălina [25.Jul.11 14:52] |
| si de ce nu zici firesc pana si cablul, de ce, veronica? de ce complici? cat despre dinamism, a sta in fotoliu e dinamic? bun, atunci așezat în loc de tolanit. ca de stat, orice-ai zice, sta, atunci cand zici "pe un fotoliu", ca doar nu topaie in fotoliu... | |
| = . | Veronica Văleanu [25.Jul.11 15:04] |
| intamplator decedece si decenu imi sunt foarte simpatice :) o sa modific cu [pana si], desi mi se pare ca se instaureaza o decelerare f acuta ziceam ceva de dramatic nu chiar de dinamic de ce sa mai mentionez si /tolanit/ sau /asezat/- se subintelege. ca asteapta e mai explicit. am preferat /fara simtire/ pt acel plus. | |
| = . | nica mădălina [25.Jul.11 15:08] |
| eu spuneam, veronica, despre faptul ca, avand un titlu asa frumos si sugestiv, prezenta cuvantului fotoliu, in corpul textului, ia din puterea titlului. si sugerasem colo ceva. spuneam exact invers, ca daca spui tolanit sau asezat, se subintelege fotoliul, mai ales lectura textului incepe cu titlul, titlu care nu se uita pana la acel vers in care apare fotoliul. cam asta, reformulat. si, dat fiind ce am incercat sa spun, cred ca fotoliul in text e minus, nu plus. | |
| = f | Veronica Văleanu [25.Jul.11 16:29] |
| acum vad raspunsul. inteleg pista asta si e cat se poate de posibil ca eliminarea obiectului in sine sa fie necesara in acest scop. insa ar mai putea fi si alte piste: ca si scenariu general, protagonista priveste o fotografie, cel mai probabil din fotolia ei, ca locus si ca stare. de aceea simte nevoia sa il ancoreze pe contra-protagonist intr-o stare echivalenta cu a ei, undeva, in acelasi tip de real. asa cum ea vrea sa-si recupereze simturile, se auto-suspenda in dimensiunea fotografiei, a carei contrapondere va fi automat starea de verso, de blank, a celuilalt - oarecum infinitezimal modificata de la [asteptand fara simtire] pana la cea mai marunta cu putinta conexiune mentala de rezonanta pt worlds apart. | |
| = . | nica mădălina [25.Jul.11 23:35] |
| ce spuneam, veronica, e că eu una oricum îl văd în fotoliu, tocmai că titlu asta îmi spune, despre masculin-feminin, un față în față care se întâmplă și nu se întâmplă, am văzut și legătura foto-fotolia... de asta să văd precizat fotoliu e, din punctul meu de vedere, o insistență inutilă asupra a ceva sugerat de la bun început și menținut pe parcurs. de asta am precizat ce am precizat, de asta invocam puterea titlului... | |
| = . | Veronica Văleanu [26.Jul.11 11:08] |
| am argumentat doar de ce am tinut sa pastrez contra-perspectiva fotoliului, ca o fixare. da, mi-ai spus de la inceput ca era simtit inca de la titlu, ca nu mai era nevoie sa dedublez ca sa fac din asta iarasi un punct de forta, si am inteles ca ai inteles.:) am punctat insa de ce cred ca are rol sa fie totusi mentionat si obiectul in sine acolo, fiind inversul fotoliei. | |
| = . | nica mădălina [26.Jul.11 18:31] |
| ții să dai de gol totul, adică miezul, punându-l pe tapet. fie, atunci... | |
| = . | Veronica Văleanu [26.Jul.11 23:29] |
| it's just a slice. | |
| = vv | Rodica Vasilescu [09.Oct.12 17:25] |
| si eu as zice acelasi lucru ca si madalina. as scoate din continutul textului cuvantul fotoliu sau as face cumva sa se subinteleaga. poemul imi place foarte mult (mai ales cum debuteaza). are ceva usor misterios si intim. seamana cu fosnetul unei rochii de seara. | |
| = ct | Veronica Văleanu [06.Apr.12 12:12] |
| totusi zic ca nu mi se pare ca e un contrast prea tocit ca expresivitate sau care ar putea f bine sa lipseasca, prefer sa il pastrez. multumesc. | |