| = o vorbă de duh | Victor Ciobanu [05.Jun.11 12:20] |
| Nu pot să îți dau duhul meu...dar o vorbă de duh îți pot trimite, poate în loc de sărut.. Poemul este minunat marinat...lucru care pe mine mă incită să citesc acest poem iar și iar și iar... | |
| = domnule Ciobanu | Vasile Munteanu [05.Jun.11 17:26] |
fără supărare, prefer inexprimabilul; măcar din simplul motiv că sărutul între bărbați (sunteți, nu?) mi s-ar părea mai mult decât nepotrivit... în rest, mulțumesc pentru lectură și pentru semnul despre. | |
| = Generația generoasă și nu prea | Bot Eugen [05.Jun.11 21:25] |
| Cred că, în primul rând, fiecăruia din noi ar trebui să-i pese de ceea ce scrie, abia după celorlalți. Eram curios totuși să aflu cărei Generații ar trebui să-i strig „Mulți ani trăiască!” În altă ordine de idei, îmi place tonul/abordarea ironică din text, deși titlul și subtitlul, am impresia că epatează inutil. Am citit,Eugen | |
| = Un peștișor mai elastic | Dragoș Vișan [05.Jun.11 22:14] |
| S-ar dori interactiv. Dar nu mă prinde, nu captivează decât într-o mică măsură. Peștișor de sticlă - o satiră la adresa unor gigolo. Mimarea unor atitudini efeminate. Nu văd cum se poate atinge o finalitate estetică prin socializări de tipul... la naiba! | |
| = . | Vasile Munteanu [05.Jun.11 23:26] |
domnule Eugen: "ar trebui"... - condițional-optativul exprimă perfect realitatea; cărei "Generații"? oricăreia (alternativ sau simultan, cum preferați); cât privește epatarea, aveți dreptate - Poezia este una dintre formele supreme ale acestei atitudini (de natură estetică, desigur). domnule Vișan: sau îmi scapă ce anume doriți să spuneți, sau folosiți în aceeași propoziție termeni al căror sens nu îl stăpâniți; de ce spun aceasta? pentru că altfel nu îmi explic ce anume doriți să spuneți prin această propoziție "cum se poate atinge o finalitate estetică prin socializări"; vă spun și de ce: ultima oară când am trecut pe acolo, preferctura era la locul ei; în rest...; că nu vă prinde, înțeleg, să-mi fie rușine că n-am reușit mai mult; dar la ce interactivitate faceți referire habar nu am; și despre ce "gigolo" (!) vorbiți? "mimări", "efeminări"? sunteți mai mult decât surprinzător. | |
| = criză de inspirație | Victor Potra [06.Jun.11 00:44] |
| Un poem trist ca o bere băută de unul singur în fața calculatorului. Asta ca impresie generală. Ca tehnică: decupaj ”surprinzător” al versurilor pentru un poet ce se pretinde versat. Atâtea că/ca-uri la început de vers nu am văzut de ceva vreme. ”ca o părere personală vă pot spune că indicat ar fi să spargeți bibeloul aici și acum” ar fi exemplu pentru un studiu de modernism ratat. Ideatic ne plasăm la ciunga rămasă în urma telenovelei: ”o vorbă de duh (sau chiar duhul)” ”un orgasm (real sau mimat)” sunt jocuri de o banalitate crasă. ”ne dăm duhul sau îmi spui o vorbă de duh, pisi?” apoi urmează o cafteală kung fu - rețeta e verificată, dar nu știam că merge și în poezie (cu pretenții). Se poate mai jos? Se poate. În strofa a doua poetul-personaj se prezintă sacrificial, cu oasele marinate întru binele conversiei ideatice imitative. ”pot așadar imita orice pește mai puțin bibeloul de sticlă” Mă lasă însă cu un gust de praf șters pe grabă din vitrină. Artificial, reșapat, stângaci chiar. Generația căreia îi cântăm la mulți ani și prohodul în același timp e o imagine foarte uzitată. Asta nu e rău în sine, dar când recurgi la locuri comune trebuie să ai grijă să nu fi doar o dizeuză care cântă cover-uri pe la mese. ”o cheamă Generația puteți cânta cu noi „muuulți aaani trăiaaascăăăă” și sufla concomitent în lumânarea din colivă” La naiba, unde e aici minima încărcătură psihologică generatoare de tensiune poetică? În fine, aș putea continua, dar e vai de steaua lui de poem. Cred că editorii ar trebui să se abțină să posteze când sunt în criză de inspirație. Dăunează imaginii site-ului, mai ales că unii răspund și ațos la comuri. | |
| = așa, da | Vasile Munteanu [08.Jun.11 13:03] |
domnule Potra, v-aș răspunde "ațos", dar nu văd motivul; când aveți dreptate..., aveți; aș putea, de exemplu, să vă reproșez CÃ "Atâtea că/ca-uri la început de vers nu am văzut de ceva vreme." se referă la fix 2 "că"-uri (pe care, la nevoie, le-aș putea șterge sau le-ați putea omite), ceea ce demonstrează CÃ, "în ultima vreme", sau ați citit extrem de puțin sau ați avut probleme cu vederea...; de asemenea, v-aș mai putea reproșa că nici dv nu știți pe unde se află prefectura; pentru că, în caz contrar, nu văd ce treabă are activitatea mea ca membru al colectivului redacțional cu ceea ce aleg să postez ca autor; a, că pe un alt site de literatură, unde sunteți activ la propriu, și pe care nu îl folosiți drept manta de ploaie, cum este cazul de față, domnul Vișan vă este coleg și comentator... apreciativ, asta e cu totul altceva; așa că, pentru a fi în deplin acord cu domnia voastră, da, este vai de steaua lui de poem, dar și o eclipsă de comentariu din partea dv; dacă vreți putem face un exercițiu: iau comm-ul dv și îl postez în subsolul unei poezii (oricare!) pe care ați postat-o și înlocuiesc versurile; o să vedeți CÃ nu doar văzul vă este afectat; dar chiar și limba suferă de înlemnire; în ultimă istanță, dacă nu, și nu, pentru "tensiune poetică" încercați o priză. | |