| = ,,costică fluturii mei de ce nu știu să zboare?'' | Claudia Minela Petre [09.Mar.11 12:15] |
| fără cusur imagini puternice, ai reușit de această dată un poem aerisit având multe simboluri și imagini deosebite ,,talpa timpului nu calcă peste noi niciodată suntem ascunși sub zâmbetul unei pietre sculptate în formă de illo tempore și nu ne întrebați cum ajungem să zburăm dar un lucru știu sigur/ până și fluturii au fluturi în stomac asta o știu de la costică a schimbat trei perechi de aripi până a ajuns să se înece în herăstrău cu o lebădă ½am zis că-i fluture cu gâtul lung½ și râde înfundat cu o singură aripă ciuntă...'' o strofă remarcabilă muza fie cu tine :) ave C&M | |
| = eiii... | Petraru Ionut [09.Mar.11 13:59] |
| mulțumesc mult claudia. din nou vorbele tale îmi lumineaza putin calea. | |
| = ionut | Anca Roshu [09.Mar.11 15:19] |
| pana si fluturii au fluturi in stomac- certitudinea asta mi-a inseninat (si mai tare) dupa amiaza. imi place poezia asta a ta, nu puteam sa ratez un text cu fluturi. mai ales ai tai! :) mi-a placut tot, dar, in mod special, am retinut (in afara de fluturii din stomacul fluturilor, cum ziceam...), scaunele in forma de cer crapat, cosmarul bunicului cu tot cu pipa lui sfartecata, si costica, bineinteles... lebada = fluture cu gatul mai lung, am zambit si eu lung (inca mai zambesc, de fapt, cand scriu asra), mi-a parut o constructie superfaina si haioasa, in acelasi timp. si acel asezat in bold mi-a placut. in afara de o primavara frumoasa, iti doresc cat mai multi fluturi, ionut, ca vad ca stiu sa impresioneze frumos muzele... :) | |
| = anca | Petraru Ionut [09.Mar.11 18:47] |
| mulțumesc de trecere si comentariul lăsat. mă bucur că ți-a plăcut pentru că asta îmi doresc cel mai mult să fiu citit și cititorului să îi și placă ce citește. o zi bună! | |
| + dar... costică doarme | Silvia Goteanschii [10.Mar.11 09:40] |
| o ironie fină și un dramatism proproționat. în strofa a doua ar fi mai bine să renunți la spitale, că strică tabloul, spun asta nefiind sigură că dormitul lui costică ar putea să aibă ceva de-a face cu. poveștile noastre nu sunt ușor de citit se forează cu trudă după ele prin pereți varul scorojit de pe tavan se prelinge tăcut ca un cearșaf alb peste trupuri și ne îmbracă în cocon și ne dezbracă de cocon pe ritmul din surdină a unei rugăciuni cu răstigniți mi-a plăcut cum l-ai adus în vers pe bunicul și cum ai vorbit despre coșmarul fumătorului. apoi, fluturii care au fluturi în stomac, dezbrăcarea și îmbrăcarea în cocon, și tot așa, cam toată poezia. | |
| = voi modifica | Petraru Ionut [10.Mar.11 14:20] |
| acolo mi se părea și mie ca iese din registru dar asteptam o semnalare, multumesc de semn. | |