Comentariile membrilor:

 =  ,
Silvia Goteanschii
[23.Feb.11 14:58]
moșii de iarnă -
crucea lui moș Toader
crăpată-n două - de reținut.

foarte reușit pasajul.

 =  Silvia
Cristina Rusu
[23.Feb.11 16:12]
mulțumesc de semnul lăsat aici. acest gunsaku este în amintirea bunicii mele Aglaia, pe care am iubit-o grozav de tare. mă bucur că ți-a plăcut, și te mai aștept cu drag în pagina mea,

cu drag, bia

+ Melanjul de vers...
Emil Iliescu
[23.Feb.11 17:12]
Melanjul de vers și imagine vine să întărească sensibil ideea că cei plecați spre un dincolo, poate, mai bun, rămân pentru totdeauna în memoria sufletelor noastre. Imagini hieratice împlinesc datina înscrisă pe răbojul vieții - moșii de iarnă. Suflete de țăran, umile, glasul trist al vântului prin văioage, albul herminal al zăpezii, puritatea morală a celor plecați dintre noi.
Toate sub lumina lină a icoanelor și a Crucii sfinte, colacul de pomenire și coliva ce ascund semnificații ancestrale, tainice.
Cu prietenie, Emil Iliescu

 =  nu știu de ce
Ottilia Ardeleanu
[23.Feb.11 17:24]
dar mie mi-a plăcut:
"de sus din munte
învăluind biserica
pustiit vîntul -
parcă strigă pe nume
pe cei fără lumină" - mi se pare atât de profund, universal și etern.
reușite sunt și imaginile.
un grupaj inspirat.

Ottilia

 =  rămîn în amintirea noastră
Cristina Rusu
[23.Feb.11 17:35]
Emil,

frumos mi-ai scris și din inimă. tare am mai iubit-o pe bunica mea, și ce este interesant e că ea a murit cînd eu aveam vreo patru, cinci ani; mi-o amintesc vag. am cunoscut-o mai bine din cele povestite de familia mea. dar îți spun cu cea mai mare sinceritate că simt și azi că mă iubește, și am așa o dragoste pentru ea aproape neînțeleasă. mi-a lăsat amintire o Biblie veche de la o mie opt sute și o fotografie cu ea. mare respect am pentru bunica mea și pentru viața grea pe care a dus-o. m-am gîndit că nu i-am scris nimic ca o amintire, și am găsit ocazia potrivită. am mai scris în poeme gunsaku despre țăranul român și viața la țară, despre satul românesc cu toate ale sale adunate peste veacuri. aveam un profesor la facultate care ne spunea : moldovenii mei, în opinci de la Ștefan cel Mare, tare îmi plăcea cînd spunea așa. fie ca icoana sfîntă a bunicilor să lumineze cu drag amintirea tuturor, și a celor pe care i-am iubit și au trecut în lumină. mulțumesc pentru lumina pe care ai lăsat-o aici, să fie stea călăuzitoare.

cu prietenie, bia

 =  Ottilia mulțumesc
Cristina Rusu
[23.Feb.11 17:52]
mi-am imaginat vîntul cum sună a pustiu, șuieră și scoate sunetele din hău. sînt oameni care au murit pe cîmp, la ei m-am gîndit, sau bătrîni care au murit singuri în casă fără nici o lumînare. vîntul îi strigă pe nume și îi adună în biserică unde luminile sînt aprinse în acea zi de moși și pentru ei.

la biserică se face pomenirea morților in ziua de sîmbătă a săptămînii, și asta pentru că Hristos, după ce a murit vineri pe cruce, sîmbătă dimineața a coborît în iad și a ridicat toate sufletele ce au plecat, drepții din Vechiul Testament. la moșii de iarnă îi ridică și îi duce în lumină, iar la moșii de vară, la sărbătoarea Pogorîrii Duhului Sfînt,pogoară duh sfînt peste ei. numele de moși are legătură cu strămoșii noștri, cei drepți de peste veacuri, moșii și strămoșii noștri, cei care ne-au construit familiile noastre de astăzi. mulțumesc pentru trecerea prin pagina mea.

cu drag, bia




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !